Chestorul principal de poliţie Cătălin Alexandru Ioniţă, director al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a plagiat întreaga sa teză de doctorat, de la prima până la ultima pagină scrie Press One. Presa a relatat la începutul lunii decembrie că o parte dintr-un capitol al lucrării de doctorat a lui Cătălin Ioniţă, intitulată „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice” şi susţinută în 2012, este identică unui fragment dintr-un articol cu titlul „Probleme juridice privind conţinuturile negative din Internet” apărut în 2003 într-o publicaţie juridică. Ioniţă a declarat, luni, pentru News.ro că susţine în continuare că a făcut totul cu bună credinţă şi că a urmat recomandările făcute de coordonatorul lucrării lui.
Lucrarea lui Ioniţă are 196 de pagini, poartă titlul „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice” şi „se dovedeşte a fi plagiată integral, de la primul până la ultimul rând”, scrie Press One.
Introducerea nu se numeşte aşa − deşi aceasta este denumirea consacrată pentru textul din deschiderea unei lucrări ştiinţifice; se numeşte Argument, exact ca textul din debutul volumului „Criminalitatea informatică” (de Tudor Amza şi de Cosmin Petronel Amza, apărut în 2003 la editura Lumina Lex din Bucureşti) − text pe care chestorul Ioniţă îl copiază cuvânt cu cuvânt, conform sursei citate.
De asemenea subcapitolul „Criminalitatea cibernetică, formă de manifestare a criminalităţii organizate” este copiat, cu mici modificări, din lucrarea „Criminologie generală. Note de curs” − elaborată cu sprijinul şi contribuţia profesoarei universitare Georgeta Ştefania Ungureanu, conducătoarea de doctorat a lui Ioniţă. De altfel, mai multe fragmente din lucrarea de doctorat a lui Ioniţă sunt preluate de la aceasta.
Zeci de alte pagini din lucrarea lui Ioniţă copiază fragmente din peste nouă lucrări de specialitate.
News.ro relata la începutul lunii decembrie că mai multe pagini din capitolul VII al lucrării de doctorat a lui Cătălin Ioniţă, referitor la „Concluzii şi propuneri de lege ferenda”, sunt identice cu cele ale secţiunii „Pornografia infantilă în internet”, din articolul „Probleme juridice privind conţinuturile negative din Internet” scris tot de Horaţiu Dan Dumitru, în numărul 3/2003 al publicaţiei „Pandectele romane”. Articole ale aceluiaşi autor au fost preluate în mai multe secţiuni ale lucrării, uneori cu tot cu notele de subsol, scrie Press One.
