Domnul profesor Trandafir se pregăteşte să meargă la școală. Clopoţelul sună la opt dimineaţa. Ceasul deşteptător al domnului – la trei noaptea. Cu ochii mai mici decât notele unui repetent, într-un întuneric romantic, domnul Trandafir nimereşte din a treia încercare bucătărioara bojdeucii sale. Bucătărioara e în aceeaşi cameră cu baia, dormitorul şi biblioteca.

Domnul Trandafir îşi prepară, ca prof de chimie şi mate, două sandvişuri pe care le va consuma în colaborare cu Georgescu şi Dumitrescu, cei mai buni elevi ai săi. Ştie exact câtă untură trebuie să pună între cele două felii de pâine neagră a câte 5,4 milimetri grosime (volumul egal cu aria bazei ori generatoarea) şi prinde între buricele degetelor 0,6 grame de sare grunjoasă.

Imediat ce-a împachetat bunătăţile în Monitorul Oficial, domnul Trandafir scoate, dintr-un ungher al dormibucăbibliobăii, cutiuţa cu pastile roşii, galbene şi albastre. Nu sunt hapuri obişnuite, de cap sau lingurică. Sunt sporurile salariale pe care guvernul i le-a dat pentru greutățile profesiunii dumnealui.

E patru dimineaţa. Domnul Trandafir porneşte spre şcoală. CItește mai departe AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 + 2 =