Marina Almăşan, după ce a fost făcută slugă pesedistă: „Postacii să-şi şteargă clăbucii de la gură”

Marina Almasan, realizatoare TVR, reacţionează virulent după ce s-a confruntat cu un val de critici ca urmare a atacului lansat la adresa Cristinei Topescu în legătură cu Viorica Dancila.

Într-un text publicat pe site-ul femeide10.ro şi intitulat „Cristina Topescu versus Viorica Dancila… sau Ce pot învăţa filologii de la primul ministru al României“, Marina Almasan afirmă că gestul Cristinei Topescu de a se oferi să o mediteze la limba romană pe Dancila nu este decât o încercare de „a ieşi de sub conul de umbră al ultimilor ani“. Vedeta TVR subliniază că „doamna Viorica Dancila, fără să şi-o dorească, a reuşit să câştige bile albe chiar şi din partea adversarilor săi declaraţi“, dând exemplul poveştii copilului adoptat de premier în tinereţe şi „crescut cu atâta devotament“, care, consideră Almasan, „a mişcat o ţară întreagă“.

Urmare a acestui text, numeroşi internauţi au criticat-o pe Marina Almasan. Furioasă, ea le transmite să „îşi şteargă clăbucii de la gură”.

„Am stat mult să mă gândesc, dacă să continui “dialogul”. Ignorând recomandările prietenilor mei ( “nu te băga în tărâţe, te vor mânca porcii!”), am decis să trag totuşi nişte necesare concluzii, după o zi…să-i zicem “interesantă”.

Am ştiu de la început că editorialul meu va stârni furtuni. Am avut o experienţă anterioară – când, cu vreo doi ani în urmă, m-am revoltat public pentru faptul că fiica unui mare actor ( iată, schema tată-fiică se repetă!) batjocorea un membru al guvernului de atunci, pe motiv că are o engleză de baltă. Ce mi-a fost să aud/citesc atunci, ca reacţie la postarea mea, este greu de redat, în cuvinte. Aşa că, pentru “challenge”-ul de astăzi am fost, oarecum, “antrenată”.

De ce am făcut-o totuşi? Pentru că îmi plac sporturile extreme? Posibil, de vreme ce supravieţuiesc, pe butoiul cu pulbere al unei instituţii în care nu mulţi au rezistat atâţia ani. Pentru un “pumn de arginţi”, cum se sugerează în destule comentarii, iscate de postarea mea? Vă sigur că am un salariu modest, în comparaţie cu egalii mei de la alte televiziuni şi că fac eforturi susţinute pentru a-mi completa veniturile. Am doi copii care nu sunt încă pe picioarele lor şi doi părinţi în vârstă, deci patru suflete care depind de mine. Sunt “cumparabila” deci – ar putea conchide cârcotaşii mei. Mă îndoiesc însă că cineva îmi va creşte leafa, după editorialul meu de azi.

O să-i dezamăgesc şi pe cei care mă suspectează că mi-aş dori vreo funcţie de conducere. M-am aflat cândva, timp de vreo trei ani, în fruntea unui departament din TVR şi mi-a ajuns cât pentru o viaţă întreagă.

Şi atunci…de ce, oare, ţăranca proastă din mine – cum s-au exprimat câţiva revoltaţi, jignind o întreagă categorie socială – s-a apucat să ia apărarea prim-ministrului ( da, iată, mi-am corectat greşeala semnalată de unii şi nu văd nimic odios în a-ţi corecta greşelile! )? De ce s-a simţit tentată să-şi atace colega de breaslă? …După ce am lecturat, pe diagonală, recunosc , câteva comentarii, mi-am recitit editorialul. N-aş schimba din el nimic. Asta nu înseamnă că nu ţin cont de părerea oamenilor. Ci doar că nu mi se pare nimic dramatic în a avea o altă părere. De a combate o atitudine care mi se pare greşită. Şi nu am combătut, atenţie! poziţia Cristinei ( fiecare are dreptul la opinie) ci am criticat doar modul ironic şi răutăcios, în care a fost făcută generoasa ofertă de “culturalizare” a şefului guvernului.

De la părerea mea, exprimată nu la o televiziune de top şi nu la o oră de maximă audienţă, ci pe un biet site personal, s-a ajuns la o adevărată avalanşă de injurii şi jigniri. Citind printre rânduri şi eliminând personajul “Marina Almasan” din ecuaţie, un fin observator ar fi putut radiografia, de fapt, starea naţiunii române, gradul ridicat de agresivitate la care am ajuns, dorinţa de “sânge”, intoleranţa faţă de opiniile diferite de ale noastre, voluptatea de a turna mizerii, de a reduce la zero meritele unui om , pentru simplul fapt că a avut curajul să-şi spună părerea.

Desigur că au fost foarte mulţi şi cei ce mi-au împărtăşit părerea, simţind nevoia să mă apere. Le mulţumesc. Şi ştiu că , în realitate, sunt mult mai mulţi cei care gândesc echilibrat şi nu dorm cu pumnalul sub pernă, doar că reprezentanţilor acestei categorii le lipseşte agresivitatea, dorinţa de a sări la beregată, plăcerea de a lovi – cu vorba sau chiar cu pumnul. Ei nu se adună prin pieţe, nu jignesc, nu acţionează în haită.

Singurul lucru de care, poate, îmi pare rău, este faptul că, furată de context, am evocat imaginea fostului meu coleg, Cristian Topescu – om extraordinar, cu care am avut o excelentă colaborare, decenii la rând. O asigur pe Cristina că postarea ei nu a diminuat cu nimic preţuirea şi respectul pe care le nutresc faţă de minunatul ei părinte.

Rămân la părerea mea ( confirmată, iată, de “ecourile” editorialului meu “sinucigaş”) că mai avem încă mult de tropăit , până să ne putem lăuda că trăim într-o ţară civilizată, în care ştim să ne respectăm conducătorii pe care tot noi i-am ales, iar dacă aceştia nu mai corespund gusturilor noastre rafinate, ştim să avem răbdarea şi decenţa de a aştepta ziua votului, pentru a-i amendă, exercitându-ne dreptul la vot, pe care ni l-a făcut cadou Revoluţia.

În rest, îmi las postacii să-şi şteargă clăbucii de la gură, după ce şi-au exersat, în libertate, grobianismul şi instinctele primare, transmiţând păreri care puteau fi formulate civilizat. Îi asigur că m-ar fi convins, poate, mai mult. Seară bună, dragilor! Homo homini lupus est”, a scris Marina Almasan pe Facebook.