Decizie CEDO tranșantă: ”Nedesemnarea aleatorie a unui judecător într-un complet nu înseamnă proces inechitabil”. Ce răspunde Tudorel Toader

Cum bine se știe, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că va promoveze un proiect de ordonanță de urgență prin care se dă posibilitatea depunerii de contestaţii în anulare de către toate persoanele condamnate de completuri de 5 al ÎCCJ, „nelegal constituite”. Între acestea se numără și condamnarea definitivă a președintelui PSD în dosarul Referendumului, care ar putea să fie repusă în termen, de fapt anulată, pe motiv că nu ar fi avut parte de un proces echitabil atunci când completurile de cinci judecători ar fi avut în componență pe președinta ÎCCJ care, prezida de drept completul, fără a fi trasă la sorți ca membră în acesta, conform curentul.info.

Iată însă că, prin hotărârea pronunţată la 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva c. Bulgariei, nr.43800/12, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit: „Chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere”. Prin urmare, sentințele se pot anula pentru încălcarea drepturilor omului doar dacă se dovedește că membrii completului de judecată netrași la sorți au fost imparțiali, nu așa cum vor PSD și Tudorel să anuleze toate sentințele politicienilor.

Iată și pasajele relevante din decizia CEDO:

„106. Reclamanta mai susține că nu erau îndeplinite cerințele de independență și imparțialitate prevăzute la art.6 din Convenţie de Curtea Administrativă Supremă. După ce a constatat că art.6 era aplicabil procedurii în cauză, Curtea reiterează că, pentru a stabili dacă o instanţă poate fi considerată „independentă“, în sensul art.6 par.1, trebuie să fie luate în considerare, în special, modul de numire și durata mandatului membrilor săi, existența unei protecții împotriva presiunilor exterioare și dacă există sau nu o aparenţă de independență (Findlay c. Regatului Unit, 25 februarie 1997, par.73, Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.103). Imparțialitatea este definită prin lipsa de prejudecăți sau de părtinire. Conform jurisprudenţei constante a Curţii, existenţa imparţialităţii, în sensul art.6 par.1 din Convenţie, se stabileşte în baza unui demers subiectiv, în cadrul căruia se acordă atenţie convingerilor personale şi comportamentului unui judecător – cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de prejudecăţi personale sau părtinire într-o cauză, precum și printr-un demers obiectiv, în cadrul căruia se verifică dacă instanţa în sine, inclusiv prin compunerea sa, între alte aspecte, prezintă suficiente garanţii pentru excluderea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparţialitatea sa (a se vedea, Wettstein c. Elveţiei, nr. 33958/96, par. 42, , Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.104).

(…) În ceea ce privește completul de cinci judecători, reclamanta denunță modalitatea de desemnare a membrilor săi, dintre judecătorii Curții Administrative Supreme, care nu ar fi fost efectuată într-o manieră transparentă și aleatorie. Curtea reţine că reclamanta nu pune sub semnul întrebării imparțialitatea subiectivă a vreunui membru al completului În ceea ce privește imparțialitatea obiectivă, Curtea reamintește că potrivit jurisprudenței sale, nu îi revine atribuţia de a examina, în principiu, validitatea motivele pentru care o cauză particulară a fost atribuită unui judecător sau unei instanțe în mod special, dar trebuie totuși să se asigure că o astfel de atribuire este compatibilă cu cerințele de independență și imparțialitate. Este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției și trebuie să fie luaţi în considerare mai mulți factori pentru repartizarea dosarelor de pe rolul instanţelor (Bochan c. Ucrainei, nr 7577/02, par.71, 3 mai 2007; Moiseiev c. Rusiei, nr. 62936/00, par.176, 9 octombrie 2008). În prezenta cauză, Curtea constată că părțile nu se pun de acord cu privire la întrebarea dacă judecătorul raportor al completului de cinci judecători a fost desemnat sau nu în mod aleatoriu, conform legii. Cu toate acestea, chiar presupunând că desemnarea sa în complet nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere.
(…) Prin urmare, s-a constatat că, în speţă, nu a fost încălcat art.6 din Convenţie.”

Hotărârea poate fi parcursă în integralitate la pagina web http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/AFFAIRE-TSANOVA-GECHEVA-c.-BULGARIE.pdf

În replică, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat vineri, pe pagina sa de socializare, că desemnarea completurilor de cinci judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a reprezentat o încălcare a legii, cu caracter de continuitate, constatată printr-o decizie general obligatorie a Curţii Constituţionale a Românei (CCR). Toader oferă ca exemplu CHIAR hotărârea pronunţată în 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva împotriva Bulgariei, în care CEDO a stabilit că „este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiţiei”, însă situaţia din ţara noastră nu face referire la un caz singular, precum cel din decizia CEDO, potrivit agerpres.ro „În România, prin decizia CCR (…), s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte şi ÎCCJ, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere al ÎCCJ, (…) potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar patru din cei cinci membri ai Completurilor de cinci judecători. Nu este vorba, aşadar, despre un caz singular/specific, precum în cauza soluţionată de CEDO, care a analizat, în acel context factual, desemnarea unui judecător raportor într-un complet de cinci judecători. Nu este vorba nici despre vreo controversă doctrinară ori divergenţă jurisprudenţială în privinţa desemnării judecătorilor completelor de cinci judecători, ci de o încălcare a legii, cu caracter de continuitate, constatată printr-o decizie general obligatorie a CCR. Această decizie nu poate fi lipsită de efecte juridice”, scrie Toader.

Forumul Judecătorilor din România publicase vineri  decizia CEDO care preciza „Chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de cinci judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparţialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigenţelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere”.

Ministrul Tudorel Toader anunțase, pe 20 ianuarie, că a redactat un proiect de ordonanţă de urgenţă, pentru a da posibilitatea persoanelor condamnate de completuri „nelegal constituite” şi care nu mai sunt în termen să poată depune contestaţii în anulare. „Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnaţi de către complete nelegal constituite. Şi vor putea face contestaţie în anulare, repuşi fiind în termen prin ordonanţă, iar instanţa, în complet legal constituit, îi va judeca şi dacă vor fi vinovaţi vor plăti, dacă nu vor fi vinovaţi, sigur nu există temei să plătească. Aceasta este o primă şi imediată măsură”, a spus Toader, într-o intervenţie telefonică la RomâniaTV.