După ce Rusia a atacat două nave militare ucrainene, la sfârşitul lunii noiembrie, capturând vasele şi reţinând echipajul, tensiunile dintre Rusia şi Occident au crescut brusc şi apoi s-au temperat la fel de brusc, urmând un tipar care devine rutină.
Într-o analiză semnată de Kyle Rempfer, pe platforma Military Times, se arată că anexarea Crimeei, acum aproximativ cinci ani, şi susţinerea separatismului în regiunile de Est ale Ucrainei au atras critici vehemente ale SUA şi ale aliaţilor din NATO şi tot aşa s-a întâmplat în 2008, când Rusia a ocupat regiunile Abhazia şi Osetia de Sud, ale Georgiei.
Şi iată că situaţia de pe teren a rămas neschimbată, Kremlinul dovedind că poate schimba frontierele vecinilor fără să se sinchisească prea mult de protestele Occidentului.
Fost comandant al forţelor armate americane din Europa, din 2014 până în 2017, general-locotenentul în retragere Ben Hodges avertizează că, în lipsa unor măsuri mai ferme şi a unor acţiuni de descurajare mai eficiente, Rusia va continua în aceeaşi manieră.
„Nu se vor opri până nu vor deţine controlul complet asupra Mării Azov, sufocând complet Mariupol, cel mai important port maritim al Ucrainei din această regiune”.
„Următorul pas va consta din operaţiuni pe mare şi pe uscat care pot merge până la ocuparea oraşului Mariupol şi a întregii linii de coastă a Ucrainei care face legătura între Rusia şi Crimeea, în nordul Mării Azov”, a declarat Hodges, pentru Military Times.
„Probabil că nu se va întâmpla repede, în următoarele şase luni, dar asta este direcţia strategică pe care ruşii o urmăresc pentru a obţine controlul asupra Mării Negre şi a izola complet Ucraina de acest spaţiu.”
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu din sud-estul României, sau MK cum este numită în jargonul NATO, este punctul cheie în regiune.
„După ce s-a investit foarte mult în regiunea baltică, am observat că în Marea Neagră nu avem nimic echivalent”, spune Hodges.
Ani de zile, MK a operat doar ca un hub aerian pentru trupele SUA în tranzitul lor spre Afganistan. Sub comanda lui Hodges, importanţa bazei MK, aflată lângă Constantă, unul dintre cele mai mari porturi la Marea Neagră, a crescut treptat.
În prezent, baza găzduieşte un batalion al Brigăzii de luptă mecanizate (ABCT) care efectuează misiuni prin rotaţie în Europa. Alte două companii ale brigăzii se află la Centrul de antrenament Novo Selo, din Bulgaria.
„În vizunea noastră MK trebuie să fie un hub, o platformă care poate susţine trupele terestre şi aeriene în zona Mării Negre”, spune Hodges, adăugând însă că „nu este o bază permanentă NATO, ci o bază aeriană a României în care trupele aliate au o prezenţă puternică.”
Baza Mihail Kogălniceanu are capacitatea de a se extinde, pentru a permite operaţiuni de mentenanţă, stocarea de muniţie în depozite, chiar facilităţi de comandă pentru misiuni de mare amploare. Baza este deja folosită de batalionul de aviaţie al UŞ Army, precum şi de navele aliate care asigură serviciul de poliţie aeriană în zona Mării Neagre.
„Este singura bază din zona Mării Negre care este folosită de trupele SUA”, spune Hodges.
