”Nu avem ce să facem. Așa a vrut Parlamentul, care este suveran să facă politica penală a țării” – aceasta este în esență motivarea Curții Constituționale prin care a dat OK unor modificări operate la Codul penal de către Coaliția PSD-ALDE și considerate nocive de către experți.
Schimbările sunt extrem de subtile, sesizabile doar cunoscătorilor, însă produc consecințe importante, în sensul relaxării politicii penale a statului în favoarea inculpaților de rang înalt.
CCR: Parlamentul a legiferat doar un prag valoric minim pentru abuzul în serviciu, nu și unul agravant. Spre exemplu, Curtea Constituțională spune că nu are ce face, fiind opțiunea suverană a Parlamentului de a legifera și de a decide că abuzul în serviciu este definit doar de un prag valoric minim reprezentat de salariul minim brut pe economie: 2350 de lei în cazul celor cu studii superioare, cum se presupune că ar fi miniștrii, primarii sau baronii locali.
Orice prejudiciu sub această sumă nu este faptă penală, iar orice prejudiciu peste această valoare este sancționat la fel, potrivit noii politici penale a Parlamentului dominat de PSD-ALDE și validată de CCR.
Cu alte cuvinte, dacă un baron local sau un ministru fură 1000 de euro, un milion de euro sau 100 de milioane de euro este sancționat la fel, au explicat experți în drept.
Cu o motivare similară, CCR a dat undă verde și dezincriminării neglijenței în serviciu (incriminate în România din 1936) și reducerii termenelor de prescripție: ”Așa a vrut Parlamentul suveran!”, spune, în esență, CCR.
