Analistul militar rus Pavel Felgenhauer vorbește, într-un interviu în exclusivitate pentru Radio Europa Liberă, despre ce înseamnă suspendarea Tratatului referitor la Forțele Nucleare Intermediare pentru SUA, Europa și Rusia, cât de credibile sunt acuzațiile aduse reciproc de Moscova și Washington și ce ar putea urma într-o lume post-Tratat.

Europa Liberă: Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987, a marcat încheierea Războiului rece. Ce se va întâmpla acum, la ce ne putem aștepta?

Pavel Felgenhauer: „În principiu, este un lucru normal. În sensul că acel Tratat a marcat încheierea precedentului Război rece, după el au urmat alte tratate, s-a produs o reducere fără precedent a armamentului nuclear, de aproape zece ori.

Iar acum a început un nou Război rece și aceste tratate vechi nu mai reflectă realitatea. Este evident că acestea nu mai pot continua, deoarece nu reflecta ceea ce se întâmplă acum, noua confruntare.”

Europa Liberă: SUA spun că Rusia este cea care nu-și respectă angajamentele, Moscova susține că SUA nu respectă tratatul și menționează des ca argument inclusiv scutul antirachetă din România. Unde este adevărul?

Pavel Felgenhauer: „În principiu, acest Tratat s-a dovedit a fi unul inutil. La Moscova sunt experți, în special dintre cei mai în vârstă, care au pregătit acest Tratat în anii 1980 și care consideră că acesta a fost unul foarte important. Nimeni nu contestă importanța lui de atunci. Opinia generală astăzi la Moscova – și această opinie a fost de nenumărate ori sonorizată de Vladimir Putin – este că Tratatul de reducere a armelor strategice este unul unilateral, injust și e mai bine să se renunțe la el.

Dar din punct de vedere tactic pentru Moscova era mai bine ca primul la acest tratat să renunțe Washingtonul. Moscova ar fi dorit, de asemenea, să folosească frica europenilor față de o nouă cursă a înarmării nucleare în Europa sau chiar a unui eventual război nuclear în Europa pentru a slăbi legăturile transatlantice în interiorul NATO. Adică ceea ce Moscova a încercat să facă încă în anii 1980, când a fost „criza rachetelor” cu rază intermediară de acțiune în Europa care s-a încheiat cu acest Tratat. Acum avem aproximativ aceeași situație.

Așa că Moscova încearcă să demonstreze că Washingtonul este de vină, Washingtonul – că responsabilă este Moscova și că agresivitatea rusească este cea care a adus la denunțarea Tratatului. Ambele părți își aruncă responsabilitatea una alteia și ambele părți acționează cu destul de mult succes, chiar dacă nu unul total. NATO poate că a și fost cumva zguduită de acțiunile lui Donald Trump, și nu doar de cele care țin de acest Tratat, dar rămâne în continuare pe poziții, așa că Moscova nu și-a obținut scopul. La fel ca și Washingtonul, de altfel.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 + 3 =