O nouă ”ipoteză” zguduie lumea juridică autohtonă. Apar, ca din senin, informații noi cu privire la candidatura Laurei Codruța Kovesi pentru funcție de procuror-șef al Parchetului European. Astfel, fosta șefă DNA nu ar fi eligibilă pentru un asemenea post, deoarece nu ar îndeplini unul dintre criteriile cerute de Uniunea Europeană. Evident, până acum nu a văzut nimeni, nimic în acest sens. A apărut, totul, brusc.
Așadar, Codruţa Kovesi nu ar fi eligibilă pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului European, pentru că nu ar întruni una dintre condiţiile din regulament şi anume că nu are cel mai înalt grad profesional posibil în statul de provenienţă. Acest detaliu, care ar putea schimba soarta întregii proceduri de selecţie, a fost dezvăluit de Chris Terhes, preşedintele Romanian Community Coalition din SUA, cel care aminteşte că fosta şefă a DNA are doar gradul profesional de parchet de pe lângă tribunal.
În concluzie, un român de peste ocean, care nu este jurist, le arată tuturor, brusc, care este situația exactă cu Laura Codruța Kovesi.
Dar cine este Chris Terheș? Este un preot. O postură extrem de importantă și de onorabilă desigur. Dar nu e jurist. Dintr-un articol publicat anul trecut de DCNews, pe 24 iulie, iată ce aflăm:
”Preotul Chris Terheș, președintele Coaliției Românilor din Statele Unite, și cunoscut publicului pentru pozițiile foarte virulente împotriva fostei șefe a DNA Codruța Kovesi, s-a înscris la o facultate de drept în România, potrivit clujust.ro. Preotul a decis să urmeze cursurile Facultății de drept din Cluj-Napoca din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București. Din cauza distanței, Terheș a ales cursurile cu frecvență redusă. Aceasta presupune că preotul va trebuie să viziteze România în weeknd, cursurile desfășurându-se în aceste zile de două ori pe lună. Terheș este cunoscut în România și pentru că a dezvăluit că președitele Klaus Iohannis are pe numele său deschis un al doilea dosar penal însă nu a spus dacă știe fapta de care este suspectat. Preotul a avut și o întâlnire cu președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu.” (materialul se numește ”Preotul anti – Kovesi, Chris Terheș, s-a înscris la facultate”).
Citiţi în rândurile de mai jos o parte din explicațiile cu care a venit Chris Terhes:
„Laura Codruta Kovesi a ascuns de Comisia/Juriul de Selectie care a intocmit lista scurta a candidatilor pentru functia de Procuror Sef European faptul ca nu are grad profesional de PICCJ ci doar grad profesional de parchet de pe langa tribunal, ceea ce ar fi facut-o neeligibila pentru functia respectiva.
Conditiile de eligibilitate pentru functia de Procuror Sef European, prevazute de art. 14 alin. 2 lit. c) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolidata in ceea ce priveste instituirea Parchetului European (EPPO), prevad ca si conditie necesara pentru inscrierea in aceasta competitie calificarea necesara pentru a putea fi numit la cel mai inalt parchet din tara:
„The European Chief Prosecutor shall be selected from among candidates:
(…)
(c) who possess the qualifications required for appointment to the highest prosecutorial or judicial offices in their respective Member States”.
Cu alte cuvinte, pentru a indeplini conditiile de a se inscrie in procedura de selectie si ulterior a fi selectata, era necesar ca Laura Codruta Kovesi sa fi avut calificarea necesara pentru a fi numita ca procuror la parchetul de cel mai inalt nivel in Romania, adica procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(…)
1. Conditiile pentru a functiona in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Cum am aratat mai sus, conditia pentru ca o persoana sa poata intra in procedura de selectie pentru pozitia de Procuror Sef European era sa aiba „calificarile necesare” sa poata fi numita/desemnata la cel mai inalt parchet din „statul membru”.
Prin urmare, legislatia privind numirile la parchetele de cel mai inalt nivel depinde de fiecare stat membru.
In cazul Romaniei, accederea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se poate face in prezent doar prin „promovare”, jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie fiind constanta in a recunoaste dobandirea gradului profesional doar prin concurs.
Promovarea se poate face „pe loc”, adica procurorul da o serie de examene pentru a obtine grad de PICCJ insa acesta functioneaza in continuare la parchete inferioare, sau „efectiva”, caz in care procurorul functioneaza efectiv in cadrul PICCJ.
Inainte de modificarea Legii 303/2004 prin Legea 242/2018 (una dintre legile justitiei contestate de unii), practica la nivelul parchetelor era de a permite delegarea procurorilor de la parchete inferioare la parchete superioare ierarhic, unde nu aveau dreptul de a functiona. Aceasta masura putea fi dispusa pe o perioada de 6 luni, ce se putea prelungi o singura data.
Conditiile pentru promovare si delegare s-au modificat odata cu intrarea in vigoare in 2018 a modificarilor la legile justitiei, mult blamate de o parte din presa, politica si altii, modificari prin care s-au inasprit conditiile pentru promovarea si delegarea la PICCJ.
Potrivit noilor modificari facute Legii 303/2004, intrate in vigoare prin Legea 242/2018 la data de 18.10.2018, delegarea nu mai poate fi dispusa decat la parchete la care procurorii au dreptul sa functioneze, adica la parchete de acelasi grad profesional sau la cele inferioare.
Astfel, noile dispozitii din Legea 303/2004 prevad:
„Art. 57
(7) In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, dispozitiile alin. (1)-(6) fiind aplicabile in mod corespunzator. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori.
(8) Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobândit.
Art. 59
Detasarea si delegarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii.”
Pe data de 09.07.2018 Laura Codruta Kovesi a fost revocata de la conducerea DNA. Pentru a nu se intoarce inapoi la Sibiu, pe data de 11.07.2018 Procurorul General al PICCJ Augustin Lazar a delegat-o pentru 6 luni pe Laura Codruta Kovesi la PICCI, in cadrul Serviciului de Indrumare si Control, profitand de legea in vigoare inca la acea data care permitea eludarea necesitatii conditiei de detinere a unui grad profesional corespunzator pentru delegare.
In noile conditii impuse de modificarile aduse Legii 303/2004 prin Legea 242/2018, insa, numirea si delegarea la PICCJ nu se mai putea face decat daca procurorul avea grad profesional de PICCJ. ” …
Și așa mai departe …
La cele de mai sus, între multe, foarte multe alte întrebări care se pot pune, amintim doar două:
- Dacă timp de 6 ani ești procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adică ești șeful tuturor procurorilor din România, asta înseamnă că nu ai calificarea necesară pentru cel mai înalt parrchet din România? Reamintim că Laura Codruța Kovesi a fost procuror general al PÎCCJ între 2006 și 2012.
- Laura Codruța Kovesi este, acum, ”judecată” retroactiv, după o lege intrată în vigoare în octombrie 2018, adică după plecarea ei din funcțiile deținute în Parchetul General sau la DNA? Și ar mai fi și alte întrebări. Dar să lăsăm răspunsurile pe seama juriștilor, fiind greu de presupus că aceste răspunsuri ar putea veni de la un preot. Repetând faptul că a fi preot este unul din cele mai nobile și mai înălțâtoare lucruri din lume.
2 răspunsuri
va uitati la ce spune Popa Dracu!Terhes este o marioneta ruseasca!La ce biserica e pastor?Cei din Irvine nu au auzit de el!Asa ca l;asati-o balta cu intoxicarea Sputnik!Sau va blochez!
Pai sa trimitem Antena 3 si pe Terhes pe post de consultanti in comisia de selectie. Bourasul asta este cel care deschide procese pe banda rulanta in Romania?