30 de judecători, preşedinţi şi vicepreşedinţi de tribunale, semnează o scrisoare către Consiliul Superior al Magistraturii, prin care solicită „măsuri de natură să conducă la restabilirea autorității și prestigiului de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor, prin stoparea acțiunilor ce exced rolului și statutului judecătorilor”. Printre manifestările pe care judecătorii le condamnă în scrisoarea către CSM se numără oprirea activităţii în instanţe în semn de protest, participarea la proteste în stradă şi intenţia judecătorului Cristi Danileţ de a se deplasa la Bruxelles, alături de alţi magistraţi, pentru a vorbi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.
Ca urmare a evoluțiilor din ultima perioadă a manifestărilor publice ale judecătorilor, dar și a acțiunilor generate individual de unii judecători, prin care se lansează îndemnuri la adoptarea unor forme severe de protest ori de acțiuni ale judecătorilor în spațiul public și în relația cu diferite organism naționale și/sau europene,
Subsemnații, în calitate de președinți și vicepreședinți ai tribunalelor din România, în exercitarea responsabilităților proprii conferite de art. 46 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea promovării și asigurării principiilor constituționale privind independența judecătorilor, respectarea legii, respectarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției și de reprezentant pe plan național și internațional al autorității judecătorești și al corpului magistraților, înțelegem să adresăm urmatorul
APEL
Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii
pentru ca, în virtutea atribuțiilor constituționale și legale pe care le are, să restabilească, de urgenta, cadrul și limitele în care judecătorii se pot manifesta la nivel de mesaj public și implicare revendicativă, în condițiile în care în țara noastră există instituția constituțională reprezentativă a Consiliului Superior al Magistraturii, alcătuită din judecători și procurori aleși prin vot de întregul sistem judiciar, organism care are atribuția legală de a coopera cu celelalte instituții, dar și cu instituții ale sistemelor judiciare din alte state.
(i) Pe fondul procesului legislativ de modificare a legilor justiției, înscriindu-se într-o tendință oarecum firească, generată de schimbări uneori de substanță, pe care legiuitorul le-a adus acestor legi, sistemul judiciar a cunoscut mai multe frământări cu privire la statutul și cariera judecătorilorși procurorilor, pe care, însă, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de unic garant al independenței justiției, le-a preluat și gestionat în relația cu celelalte puteri ale statului.
Precizăm, în acest context, că modificări de esență precum separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor ori reașezarea unor instituții din cadrul sistemului judiciar în matca lor firească au reprezentat solicitări constante ale întregului corp de judecători, fiind în cele din urmă preluate de legiuitor, prin intermediul CSM și transformate în lege.
Cu toate acestea, se constată ca, ultima perioadă de timp este marcată de o evoluție îngrijorătoare și neadecvată cu statutul de magistrat din partea unor colegi judecători, care aduce grave prejudicii de imagine justiției în ansamblul său, acreditând în rândul opiniei publice ideea unei justiții care nu mai poate rămâne imparțială.
Astfel, îndemnul la forme radicale de protest, suspendarea activității firești a instanțelor, instigarea la mișcări de stradă, dezinformările constante, rostogolirea intenționată a unor neadevăruri nu au niciun fel de legătură cu activitatea și statutul de judecător.
Judecătorul trebuie să rămână nepărtinitor și să fie capabil să facă aprecieri obiective și impațiale în cauzele cu care este sau poate fi învestit în viitor.
Coborârea judecătorului în agora și participarea acestuia la adunări publice în care există riscul deja dovedit al confiscării acestora de către diverse persoane cu orientări politice manifeste, nu poate avea decât consecințe extrem de grave asupra ideii de justiție, în înțelesul ei fundamental.
Echitatea, dreptatea și adevărul ca scop sunt cele care trebuie să definească magistratura.
(ii) Recent, am luat cunoștință și de împrejurarea că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț de la Tribunalul Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, coordonează mai multe manifestări și acțiuni publice , atât pe plan national, cât și european, erijându-se într-un ”așa-zis” reprezentant al judecătorilor din România, acțiunile acestuia situându-se, de cele mai multe ori, în sfera unor demersuri cu conotații politice.
Am luat, astfel, act cu îngrijorare de ultimul demers pe care, cu multă ușurință, domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț îl promovează în spațiul public, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegație de 30 de magistrați la Bruxelles, pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu privire la situația justiției din România.
Solicităm public să se ia act de faptul că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț nu reprezintă sistemul judiciar din România, nu reprezintă corpul profesional al judecătorilor și, prin toate luările sale de poziție, domnul judecător alege sa încalce prevederile legale prin care magistraților le este interzis să își exprime opiniile politice.
Solicitam, pe această cale, magistraților implicați în acest demers să analizeze cu maximă responsabilitate implicarea în astfel de acțiuni și să nu se transforme în negociatori cu instituțiile politice ale Uniunii Europene, astfel de atribuții revenind altor autorități ale Statului român.
În plus, numai Consiliul Superior al Magistraturii este abilitat de lege să desfășoare acțiuni de cooperare cu instituții ale sistemelor judiciare din alte state.
Solicitam domnului judecător Cristi Vasilică Dănileț să înceteze a-si aroga rolul de reprezentant al magistraților din România și reamintim opiniei publice că, în timpul exercităriii mandatului său de reprezentant al judecătorilor din cadrul judecătoriilor, în organizarea fostului CSM, un număr impresionant de colegi judecători au solicitat la acel moment revocarea domnului judecător din demnitatea publica pe care o ocupa și, chiar dacă acest demers nu a avut finalitatea juridică urmărită, nu poate fi ignorat din punct de vedere al legitimității cu care vorbește public domnul judecător Danilet Cristi Vasilica.
Înțelegem să ne delimităm ferm de toate aceste manifestări, atât cele inițiate de domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț, cât și de orice formă de protest care riscă să se îndepărteze de la rolul și locul pe care îl ocupă judecătorul în societate și de la matca firească a modului de manifestare publică a magistraților, solicitând de îndată intervenția Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la conduita și atitudinea domnului judecător Cristi Vasilică Dănileț.
Pe cale de consecință, solicităm:
– Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători să ia act de îngrijorarea pe care ne-o manifestăm față de escaladarea fără precedent a manifestărilor publice din partea unor colegi judecători, cu îndepărtarea acțiunilor revendicative de la cele ce se pot circumscrie nevoilor reale ale instanțelorjudecătorești;
– Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători să adopte în regim de urgență măsuri de natură să conducă la restabilirea autorității și prestigiului de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor, prin stoparea acțiunilor ce exced rolului și statutului judecătorilor;
– Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători să ia măsuri pentru stoparea demersului inițiat de domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegație de 30 de magistrați la Bruxelles pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans;
–Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători să adreseze o scrisoare instituțională către organismele/instituțiile Uniunii Europene relevante în sensul disocierii de demersuri nereprezentative pentru corpul magistraților și pentru exprimarea unei opinii instituționale asumate.
Prezentul Apel va fi tradus și transmis organismelor/instituțiilor Uniunii Europene, precum și instituțiilor sistemelor judiciare din alte state membre.
Lista semnatarilor:
Szep Otto Sandor – președinte Tribunalul Arad
Flavius Bradin – vicepresedinte Tribunalul Arad
Mariana Vârgă – vicepreședinte, cu atribuții de președinte Tribunalul Argeș
Ciprian Tița – președinte Tribunalul Specializat Argeș
Ioana Liliana Pocovnicu – președinte Tribunalul Bacău
Carmen Domocoș – președinte Tribunalul Bihor
Liliana Elisabeta Preda – președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud
Ildiko Simionescu -vice președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud
Mihaela Ungureanu – președinte Tribunalul Botoșani
Cristina Gabriela Ciolacu – vicepreședinte Tribunalul Brașov
Adriana Nicolae – presedinte Tribunalul Buzau
Petru Juca – președinte Tribunalul Caraș-Severin
Cornelia Iordache – președinte Tribunalul Călărași
George Șerban – vicepreședinte Tribunalul Călărași
Viorel Gheorghe – președinte Tribunalul Constanța
Dragoș Popoiag – președinte Tribunalul Dâmbovița
Robert George Florea – președinte Tribunalul Galați
Adriana Pencea – președinte Tribunalul Giurgiu
Gheorghe Radu – președinte Tribunalul Gorj
Laura Sarcină – vicepreședinte Tribunalul Gorj
Lorena Tarlion – președinte Tribunalul Iași
Loredana Geanina Antonescu – președinte Tribunalul Ilfov
Norel Popescu – președinte Tribunalul Mehedinți
Crina Mihaela Letea – președinte Tribunalul Prahova
Liliana Oprea – presedinte Tribunalul Olt
Petrică Gudac – președinte Tribunalul Teleorman
Adriana Stoicescu – președinte Tribunalul Timiș
Mugurel Adrian Gheorghiță – președinte Tribunalul Vâlcea
Daniela Matache – președinte Tribunalul Vrancea
Dinu Jelea – vicepreședinte Tribunalul Vrancea
Un răspuns
„Cristi” Danilet este un „actor” mai vechi, aciuat si el in „cireada” Kovesi, neimportant insa.
Haideti sa vedem in primul rand cine este interlocutorul prezumtiv (care temporar este vice` si aghiotantul personal al lui Junker in CE) pe nume Timmermans. A fost el ales intr-un proces electoral corect care sa vizeze optiunile socialiste ale tuturor statelor europene ? Asi`. El a fost candidat „unic” (ca si „creatie” europeana) dar numai dupa „retragerea” (sa retinem termenul) unui slovac (Sefcovic) cu „probabile” veleitati de „sef” dar care a primit „lumina” de tip „cancelarie” si care si-a protejat (poate si prezervat) interesele proprii (nu insist pentru ca nu am „nici umana si nici crestineasca mila” pentru astfel de indivizi).
Daca individul asta a fost „unic” candidat, inseamna ca el a fost „numit”. De cine? Si mai ales „numitul Timmermans” ce interese „sustine” la ceas de zi si ce impuneri „propaseste” la ceas de seara („justitie sociala” – nu este o contradictie in termeni, „egalitatea si dezvoltarea durabila”, nu este o contradictie in termeni) ?
Sa nu-l uitam pe fostul „Spitzenkandidat” Junker, care a ajuns presedinte CE printr-o procedura contestata (personal fata de „omul” Junker am un respect sincer).
Nu am nici un respect fata de indivizii care astazi supun Romania (care a pierdut prin „donatii” aproape tot) la umilintele „formale” sau „declarate” ce fac deliciul presei dar care ne afecteaza personal, uman dar si ca „natie comuna” in aceasta „constructie europeana” care sta „pe varfuri” pe marginea prapastiei.
„Ante atrium”
UE nu este o entitate „democratica” (astazi cred ca merita sa aiba soarta Troiei, care a existat doar prin „ziduri”, a Imperiului Roman care a existat, ca si astazi, doar prin „extindere”, a URSS-ului care „si-a trait traiul” in umbra palida a unei ideologii utopice sau a SUA care – iata – „exista” inca si incearca „palid” sa recladeasca „painea si circul”, inca „nu” apuse, ale Imperiului roman) si numai pentru faptul ca „vocile” nationale sunt filtrate, bruiate si pana in final „aservite” de deciziile unilaterale ale „marilor familii”, inspirate „ideologic” mai repede de „Cosa Nostra” transatlantica decat de „agora” lui Solon si care se „mint” crezand ca ne reprezinta.
Si cu toata „comunicarea” excesiva de astazi si cu toate 4-5 „geurile” sino – coreano -„americane” consider ca „momentul” 14 iulie 1789 si urmatorii zece ani de „purgatoriu” sufletesc – uman ce au urmat, poate reprezenta un „azimut” (ca punct de identificare a „traiectoriei” viitoare) pentru aceasta „entitate” care „nici macar” nu a fost „creata” pe baza ideilor democratice ci pe „idei”, as indrazni sa spun „post-capitaliste”, in care „protectionismul” pietelor nationale a fost si este ascuns miseleste sub masca „profund democratica si constructiva” a acestor „actiuni subliminale”, clasificabile strict in zona „interesului politic” exprimat de profitul individual si care denatureaza insasi „baza sistemului” acceptat ca unitate de masura.
Noi romanii am dorit si am „intrat” in UE, in primul rand pentru a „accesa” un alt „mod de viata”, nu si un alt „modus vivendi”.
Personal, inca din 1990 am trait „interesul” superior si lipsit de rabdare, arogant, chiar veleitarist al acestor indivizi care incercau sa suprime „cu vorba buna” in noi tot ce era valoros in „constructia” noastra nationala si sa ne aduca in situatia de a accepta un „rau” (mult mai negru si mai fara speranta) „creat” din „usuratate”, etalat „simplu” de „nevoia” de drepturi si „liber arbitru” (fara limite) si justificat prin „teorii” politico – economice hibride (ca doar eram noul „est salbatic”) dar care, precum stihurile lui Cincinat Pavelescu, „ultima verba”, mi-au adus in „privirea incetosata si lipsita de reactie, hipnotizata”, durerea martirilor, „magii” de atunci, regele si sclavul, apostolul si soptirea Magdalenei:
„Fi binecuvantat!
Caci moartea ne-a fost dulce in visul de iubire
Pe care a ta vorba in noi l-a semanat!”
Iar astazi continui fara dorinta de raspuns:
„Si daca azi vro lume, in negurile mute,
Lipsita de credinta spre moarte se inclina,
Arunca-ti de pe frunte lintoliul, si du-te
Sa-i porti spre mantuire minciuna ta divina!”
Ce mai este astazi aceasta „ultima” Roma care s-a dovedit a fi mandra, avara, lacoma manioasa sau nepasatoare, precum un Torquemada adus spre abjurare pe propiul „rug” ?
Cine a creat coruptia, cumva „comunismul”? Este o imensa eroare. Saracia nu va crea niciodata coruptie, poate doar „strafulgerari” instinctive ale nevoii de supravietuire individuala. Coruptia are o „legatura” inseparabila cu banii (multi). Coruptia a fost „exportata” in Romania odata cu „democratia” si cu „dorintele sincere de progres” „pogorate” de vestul decadent asupra sufletului national romanesc. Minciuna nationala (de sorginte fanariota), in primul rand cea politica si sociala, a fost cel putin „triplata” de primul sens al infractiunii numita generic „mita”, adica „darea de mita” care este initiatoare, profund coroziva pentru natura umana si inacceptabila pentru orice sistem de justitie (indiferent de „lume” sau timp) si numai pentru faptul ca „acel nefericit” care „ofera” ceva pentru „altceva”, prezuma practic „planul”, iniativa corupatoare, modul de „derulare” a „afacerii”, modul de „disimulare” a acesteia si modul de scapare „cu obraz curat” in cazul in care „lucrurile merg prost”.
Romania nu are nici astazi vreo „capacitate creatoare” de coruptie care sa poata initia, derula, disimula si „acoperi” asemenea acte, ele raman „apanajul stapanilor” care au „creat” aceasta lume ambigua si conflictuala, pentru ca din neintelegere si conflict astazi se „creaza” banii, aceia multi de pe „hartie”.
„Justitia sit applicari”
Magistratii sunt judecatorii.
Indiferent ca apara statul, interesele lui majore si nationale, procurorii „stricto Constitutionem” si „quatenus legis”, trebuie sa inteleaga ca sunt doar o „voce”, alaturi de avocati intru apararea intereselor statului roman (si nu numai) dar si (in mod egal) intru apararea intereselor si demnitatii cetatenilor ce compun acest stat.
Multumesc pentru articol.