Companiile turceşti primesc în România tot mai multe contracte pe bani publici

Desantul PSD în Orient, în căutare de surse alternative de finanțare și investiții, merge în paralel cu criticile tot mai virulente la adresa companiilor occidentale. Turneele premierului Dăncilă și ale miniștrilor săi în Orient încep să dea roade: tot mai multe contracte din bani publici sunt câștigate de firmele din Turcia.

Astfel, mai multe firme și asocieri de firme turcești au câștigat licitații de sute de milioane de euro în România. Cele mai cunoscute sunt contractele mari de infrastructură, dar extrem de controversat e și contractul semnat de Primăria Capitalei cu Otokar, pentru autobuze.

La întâlnirea dintre Recep Tayyip Erdogan și Viorica Dăncilă, din noiembrie 2018, de la Ankara, preşedintele Turciei a spus: ”Țelul nostru este să atingem cifra de 10 miliarde de dolari de schimb comercial. Bineînțeles că, datorită pașilor comuni, vom ajunge să atingem acest țel. Cifrele comerciale în primele luni ale anului 2018 au crescut cu 23%”.

Și continuă să crească. Companiile turcești sunt foarte interesate de infrastructura României.

1. Un concern din Turcia va moderniza 28 de kilometri de cale ferată între localitățile Apața și Cața (județul Brașov), deși oferta lor a fost cu aproximativ 27 milioane euro mai scumpă decât cea clasată pe locul I, a firmei franceze Alstom. Ofertele participanților la licitație au fost depuse în aprilie 2018. CFR SA a atribuit asocierii Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.Ș. – Makiol Inșaat Sanayi Turizm ve Ticaret A.Ș. contractul de reabilitare a subsecțiunii Apaţa – Cața, parte a tronsonului feroviar Braşov – Sighişoara, cu suma de 2,85 miliarde lei (aproximativ 600 milioane de euro), potrivit clubferoviar.ro.

Valoarea totală estimată a contractului este de 2,86 miliarde lei, fără TVA (615,7 milioane euro), sursa de finanţare fiind asigurată de Comisia Europeană, în proporţie de 81,74%, iar cofinanţarea în proporţie de 18,26% de la Bugetul de Stat.

2. Același concern turcesc a mai câștigat, în luna martie a acestui an, ca urmare a unei licitații, încă un contract. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi compania turcă Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret au semnat pentru proiectarea şi execuţia Lotului 2 aferent Centurii de Sud a municipiului Bucureşti, la standard de autostradă. Narcis Neaga, directorul general al CNAIR, a arătat că valoarea contractului este de 750,8 milioane de lei, fără TVA, echivalentul a 158 de milioane de euro fără TVA, respectiv 9,7 milioane de euro fără TVA pe kilometru.

3. Scandalul Otokar. Unul dintre cele mai mari scandaluri legate de cheltuirea banilor publici în contracte cu firme turcești, se consumă chiar în capitală. Primarul general al Bucureștiului, Gabriela Firea (PSD), a cupărat 400 de autobuze Euro 6 cu de la asocierea Otokar Europe SAS – Otokar Otomotiv Ve Savunma Sanayi A.S, câștigătoarea unei licitații.

Valoarea contractului a fost de 458.100.826 lei fără TVA. Primele autobuze au fost livrate în 2018, urmând ca până la finalul anului 2019 să fie livrate toate cele 400 autobuze.

Doar că autobuzele au avut probleme imediat după livrare. Primele 30 de autobuze turcești noi Otokar ale Primăriei București au avut zece defecţiuni majore în mai puţin de două luni de utilizare. Șoferii au fost scoşi ţapi ispăşitori, şi nu Primăria Capitalei sau Societatea de Transport Bucureşti (STB), cele care au făcut achiziţia.

Poziție incomodă la volan și vizibilitate scăzută în oglinzi, frig în habitaclu, uși care nu se deschid, spargerea instalației de încălzire și inundarea unui autobuz etc, reprezintă doar câteva dintre reclamațiile aduse acestor autobuze, de către șoferi sau pasageri. Probleme au apărut și la mentenanță, ceea ce ridică întrebări cu privire la modul în care se respectă contractul și prevederile caietului de sarcini.

4. Un alt contract pentru autobuze a fost câștigat în 2018 de firma turcă Anadolu Isuzu cu Primăria Constanța. 100 de milioane de lei pentru 100 de autobuze, potrivit Ziua de Constanța.

5. Și Brașovul va avea autobuze construite în Turcia. În 2018, Primăria din localitate a semnat un contract de 24 milioane de euro. Autobuzele sunt produse după un concept, proiect şi design al unui producător italian Menarinibus, dar vor fi asamblate și practic livrate de către firma Karsan Otomotiv, potrivit BizBrașov.

Context. În 2018, la preluarea mandatului, Dăncilă găsea Turcia într-o ”relație privilegiată cu România”.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, în anul 2017 Turcia a fost primul partener comercial al României din afara UE şi al cincile partener în cadrul schimburilor internaţionale totale ale României, respectiv al VI-lea partener la export şi al IX-lea la import. România este unul din partenerii comerciali importanţi ai Turciei, fiind pe locul 15 la export şi pe locul 17 la import.

• O statistică realizată la jumătatea anului 2017, publicată de MAE, arată că valoarea schimburilor comerciale româno-turce a însumat 2,5 miliarde de EURO, în creştere cu 12 %, față de perioada similară din 2016.
• Exporturile au fost de peste un miliard de euro, în timp ce importurile au fost cu aproximativ 30% mai mari, atingând 1,4 miliarde de euro. Practic, soldul balanţei comerciale a fost în favoarea Turciei cu 378,71 de milioane EURO.
• În aceeași perioadă, datele arată că în România erau înregistrate 14.784 societăţi comerciale cu capital turc, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 769,72 milioane dolari SUA, reprezentând 1,24% din totalul capitalului subscris de investitorii străini.
• După valoarea capitalului social, Turcia ocupă locul 15 in clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină, în perioada 1991 – martie 2017, respectiv locul 3 în clasamentul pe ţări de rezidenţă, după numărul de societăţi înregistrate în România.
• Potrivit estimărilor MAE, investiţiile totale ale firmelor turce in România, directe și indirecte (realizate prin societăţile înregistrate in alte state), depăşeau, la începutul anului 2018, suma de 4 miliarde Euro (respectiv 5,5 miliarde dolari SUA).

Politic. Relațiile economice merg mână în mână cu cele politice. La jumătatea lunii octombrie 2018, Viorica Dăncilă a realizat un turneu internațional care a început în Turcia, unde s-a întâlnit cu președintele Recep Erdogan și a continuat în țările Golfului Persic, unde s-a îmbrăcat în haine cu modele islamice. „Semnalul pentru Ankara este cât se poate de ciudat”, comenta la data respectivă fostul ministru de Externe și consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, în contextul în care relațiile dintre Turcia și Emiratele Arabe Unite erau tensionate.

Acesta explica la momentul respectiv că Turcia a acuzat Emiratele Arabe Unite de amestec în lovitura de stat din 2016. ”Deci nu știu cum este văzut la Ankara faptul că, într-un astfel de turneu, după dialogul cu partea turcă se discuta imediat cu cealaltă parte”, a declarat Cristian Diaconescu pentru Ziare.com.

Cele două părți au semnat memorandumuri pe Sănătate și Educație, prilej cu care Viorica Dăncilă și Erdogan s-au întâlnit și față în față.

Tema FETO, cazul Demirkaya. „Ne dorim ca cooperarea acordată până în ziua de astăzi de către autorităţile române împotriva organizaţiilor teroriste care desfăşoara activităţi împotriva ţării noastre să continue. Nu vom uita niciodată de sprijinul care ne-a fost acordat de România la încercarea de lovitură de stat care a avut loc pe 15 iulie şi vom lua legătura strânsă cu toate autorităţile române pentru a ne sprijini şi a face paşii necesari împotriva persoanelor şi instituţiilor din România care au legaturi cu organizaţia FETO, a spus Erdogan, cu prilejul declarației comune cu Viorica Dăncilă.

Premierul României nu a răspuns nimic pe această temă, preferând teme generale, precum ”securitatea în regiune şi de menţinerea sub control a situaţiei migranţilor”, fără a intra în detaliile acestora.

Totuși, discursul lui Erdogan s-a concretizat într-o solicitare de extrădare a ziaristului Kamil Demirkaya, angajat al publicaţiei Zaman România. Jurnalistul a fost reţinut în 5 decembrie 2018, în baza unui mandat de extrădare emis la ordinul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a scris zamanromania.ro. El a fost însă eliberat după ce a fost audiat de autorităţile judiciare române. Ulterior, Curtea de Apel București a respins cererea de extrădare.

Jurnalistul s-a opus extrădării și a susţinut că acuzaţiile oficiale se referă la faptul că a avut conturi şi bani într-o bancă ce a fost înfiinţată legal în Turcia şi la faptul că, în calitate de cadru didactic şi manager al unor şcoli considerate ca aparţinând „reţelei Gulen”, a avut instalată pe telefon o aplicaţie, care în 2015 a fost închisă la nivel global şi nu mai există.

Guvernul turc îl acuză pe clericul Fetulah Gulen, refugiat în Statele Unite, că se află la conducerea unei organizaţii teroriste care se află în spatele tentativei de lovitură de stat din 15 iulie 2016, informează G4Media.