Judecătoarele de cameră preliminară Lucia Rog şi Lavinia Lefterache, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au decis restituirea la DNA a Dosarului Hidroelectrica, privindu-i pe Elena Udrea şi Dan Andronic.

„Restituie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, cauza privind pe inculpaţii Udrea Elena-Gabriela şi Andronic Dan-Cătălin, trimişi în judecată prin rechizitoriul din 18 decembrie 2017, emis în dosarul nr. 604/P/2017 al unităţii de Parchet mai sus-menţionate. Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a măsurii sechestrului asigurator dispus prin încheierea CP din 01 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală”, a decis instanţa.

Decizia era previzibilă după ce chiar procurorii DNA au solicitat restituirea dosarului la parchet pentru refacerea urmăririi penale şi readministrarea legală a unor probe (email-urile şi documentele din computerul lui Dan Andronic).

La termenul din februarie, judecătoarele au exclus din dosarul Hidroelectrica emailurile trimise sau primite de patronul EvZ, Dan Andronic, şi documentele stocate pe hard disk, în legătură cu achiziţionarea şi administrarea SC Editura Evenimentul şi Capital SRL.

Judecătoarele au solicitat DNA să precizeze dacă merg cu dosarul mai departe fără aceste probe sau cer restituirea la parchet pentru refacerea anchetei.

„Dosarul poate fi refăcut, dar s-au pierdut 2 ani preţioşi”, au explicat surse judiciare pentru G4Media. În decembrie 2017, Elena Udrea a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, iar Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă.

Probele reprezentând emailurile lui Andronic şi documentele de pe harduri ar fi fost culese de DNA Braşov, la percheziţia informatică din dosarul Ferma Băneasa, privindu-i pe Dan Andronic, Remus Truică, Paul al României, Benny Steinmetz şi Tal Silberstein.

Procurorii DNA Braşov şi-ar fi păstrat probele care îi interesau pentru dosarul lor, dar nu ar fi consemnat în procesul-verbal de percheziţie informatică tot ce au găsit, ci doar ce i-a interesat pe ei. Ulterior, ar fi înaintat „clonele” electronice ale emailurilor sau documentelor de pe harduri la DNA Central, care le-a folosit în dosarul Hidroelectrica.

„Dacă procurorii de la DNA Braşov ar fi consemnat tot ce au găsit la percheziţia informatică în procesul-verbal, probele ar fi rămas valide. Dacă ei considerau că acele mailuri şi documenete electronice reprezentau probe pentru alte infracţiuni, ar fi trebuit să extindă urmărirea penală şi, eventual, să disjungă dosarul. Atunci nu mai era nevoie de o nouă autorizare din partea instanţei. Însă ei nu le-au consemnat în procesul verbal de percheziţie informatică, iar ulterior au înaintat <<clonele>> electronice la Bucureşti. Pentru ca procurorii de la Bucureşti să le fi putut folosi, ar fi avut nevoie de o nouă autorizare de la instanţă”, au explicat pentru G4Media.ro surse din rândul avocaţilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 + 8 =