Insulele Moluce de Nord sunt un lanț de insule care fac parte din arhipelagul indonezian. Aici vom găsi superba atracție turistică Bali și cafeaua javaneză. Insulele nordice nu sunt la fel de mari precum cele din sud, însă adăpostesc o comoară biologică. Pe insulele Tidore, Bacan și Halmahera trăiește cea mai mare albină din lume. Atingând lungimea degetului mare al unui adult, cu o anvergură a aripilor de 6.30 centimetri, Megachile pluto este cunoscută pe bună dreptate drept „albina gigant”.
Sau cel puțin așa stăteau lucrurile. Numită oficial și „albina gigantică a lui Wallace”, Megachile pluto a fost denumită după naturalistul care, în 1858, a descoperit pentru prima dată această insectă: Alfred Russel Wallace. Conform BBC, acesta a fost un savant de seamă, deși numele său s-a pierdut în negura istoriei. Cei mai mulți au auzit de partenerul său, cu care a dezvoltat o teorie foarte importantă: Charles Darwin.
Deși Wallace a descoperit primul cea mai mare albină din lume, nu i-a făcut o publicitate prea mare. Abia după un secol, în 1981, un entomolog american a confirmat existența albinei, după ce a examinat șase cuiburi diferite de pe aceste insule. Megachile pluto își construiește cuibul în mușuroaiele termitelor, folosind rășina lipicioasă a copacilor pentru a-l apăra de invazia termitelor. Mușuroaiele de termite apără cuiburile de prădători. Cuiburile sunt atât de bine ascunse, încât nici localnicii nu știu unde se află.
Însă la începutul lui 2019, o echipă formată din entomologul Eli Wyman și fotograful Clay Bolt au confirmat din nou existența albinei, după 38 de ani de tăcere.
Sponsorizați de Wildlife Global Conservation, cei doi au participat la o „vânătoare după specii pierdute” și au reușit să prindă o albină uriașă, s-o filmeze și s-o fotografieze, înainte de a o elibera. Acestea sunt singurele imagini cu Megachile pluto.
Anul trecut, Wyman a contribuit la un articol pentru blogul National Geografic, după două evenimente semnificative. După o călătorie la New York, unde a examinat cea mai mare albină din lume la Muzeul American de Istorie Naturală, Wyman a devenit interesat de această insectă legendară.
Apoi s-a aflat că două (nu unul, ci două!) specimene au fost scoase la licitație pe eBay în aprilie 2018. Acest lucru l-a determinat pe Wyman să plece în Indonezia în februarie 2019.
Albina uriașă este în pericol și studiile ulterioare ar putea să ajute la perpetuarea speciei. Pentru moment, Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii de Floră și Faună Amenințate de Dispariție nu restricționează comerțul internațional cu această albină, deși Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a etichetat Megachile pluto drept „specie vulnerabilă”. Asta înseamnă că vânzarea cu 9.000 de dolari a fiecăruia dintre cele două exemplare este complet legală. Lăcomia colecționarilor, alături de extinderea plantaților de palmieri cultivați pe insulă pentru uleiul lor, expun la un mare risc această specie de albină.
Clay Bolt subliniază că el și Wyman nu erau „siguri că albina mai exista”, iar descoperirea lor este cu atât mai îmbucurătoare.
Femela speciei Megachile pluto este acoperită cu o un strat de păr negru și catifelat, însă are o dungă de peri albi pe partea din față a abdomenului. Are niște fălci enorme cu care adună rășină.
Cei doi, alături de UICN și alte organizații conservaționiste, speră să schimbe viitorul albinei uriașe, asigurându-i protecția de care are nevoie pentru a supraviețui.
Nu se știe dacă cea mai mare albină din lume produce o cantitate imensă de miere, însă cu siguranță că a dat naștere unei mari agitații în comunitatea celor pasionați de insecte.
