Unul din argumentele iniţiatorilor pentru acest proiect este că, de 10 ani România ţine o mare parte din aur în banca Angliei şi nu primeşte dobândă, ba chiar plăteşte chirie pentru păstrare.
Ideea lui Liviu Dragnea, care modifică statutul băncii centrale, a avut un parcurs rapid – a fost înregistrată la data de 27 februarie, în procedură de urgenţă, la Senat. Proiectul are aviz favorabil de la Comisia juridică şi raport de admitere cu amendamente de la Comisia buget-finanţe. Amendamentul admis este al senatorului PNL Florin Cîţu și arată că ”Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv”. De asemenea, se stabilește că ”Banca Naţională a României urmăreşte menţinerea rezervelor internaţionale la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României”.
Amendamentul liberalului a introdus un termen de 20 de zile în care BNR să prezinte guvernului şi legislativului un raport privind situaţia rezervelor internaţionale și dacă există pericolul diminuării acestora. Raportul va include şi cauzele reducerii rezervelor internaţionale şi recomandările BNR pentru Executiv.
Acum, la puțin peste o lună, inițiativa legislativă urmează să intre la vot, dar trebuie spus că mai urmează unul în Cameră, care este for decizional în această chestiune. Inițiatorii susțin că ”nimic din situaţia economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară”. Despre păstrarea aurului în străinătate, în valoare de 32 de miliarde de euro, Liviu Dragnea și Șerban Nicolae spun că ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri.
În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, reprezentând 9 – 10% din rezervele internaţionale ale ţării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeași din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României. Faţă de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.
Trebuie amintit că o situație asemănătoare este în Italia, ţară intrată în recesiune de curând, și unde guvernul populist propune utilizarea rezervelor de aur pentru acoperirea deficitelor bugetare. Discuţiile referitoare la utilizarea rezervei de aur vin după ce liderii coaliţiei la putere în Italia, formată din două partide antisistem, au atacat în repetate rânduri conducerea Băncii Centrale pe care au învinovăţit-o pentru eşecurile economice, dar şi pentru falimentul unor bănci. Presa de la Roma susţine că executivul analizează posibilitatea utilizării unei părţi din rezerva de aur pentru a ţine sub control deficitul bugetar şi a evita o programată majorare a TVA în 2020
