În 2002, Jason Padgett, din Tacoma, Washington, era un vânzător de saltele, alcoolic. Astăzi, este un geniu al matematicii. Înțelege relații numerice deosebit de complexe și are capacitatea de a desena manual fractalii (figură geometrică fragmentată sau frântă care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin aproximativ) o copie miniaturală a întregului).

Ce anume a cauzat această transformare dramatică? Totul a început după ce Padgett a primit o lovitură foarte puternică la cap. Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la BBC, Padgett și-a descris viața de dinainte de bătaia care l-a transformat într-un geniu al matematicii. „Eram foarte superficial. Viața mea se învârtea în jurul femeilor și petrecerilor. Mă trezeam mahmur zilnic și apoi începeam iarăși să alerg după femei și să colind barurile”, a povestit bărbatul. El a menționat că nu a fost niciodată interesat de matematică, crezând că este o materie stupidă și inutilă. Mai mult, Padgett se credea superior celorlalți oameni tocmai pentru că vedea astfel lucrurile.

Bărbatul se simțea perfect confortabil cu acest stil de viață. Însă, în data de 13 septembrie 2002, existența lui s-a schimbat complet. Padgett și prietenii săi au fost atacați și jefuiți în fața unui bar. Padgett a primit un pumn în stomac, urmat de o lovitură puternică la cap, care l-a făcut să-și piardă conștiența. Când și-a revenit, s-a târât până la spital (aflat, din fericire, chiar peste drum), unde i s-a spus că avea o contuzie puternică și hemoragie la un rinichi.

Curând, lucrurile au început să se schimbe pentru el, dar nu în bine. Padgett a început să sufere de simptomele clasice ale tulburării obsesiv-compulsive.  A început să se teamă foarte mult de microbi și a devenit din ce în ce mai retras. În cele din urmă, își mai părăsea locuința doar pentru a-și cumpăra de mâncare. „Îmi amintesc că am astupat toate ferestrele casei cu pături și prosoape… Am folosit un spray cu spumă poliuretanică pentru a bloca ușa de la intrare”, a relatat el.

Însă, în tot acest timp, viziunea lui Padgett asupra lumii s-a schimbat profund. Pe măsură ce realitatea din jurul lui se schimba, mintea lui Padgett a început să se concentreze asupra chestiunilor mai profunde și mai ciudate, precum viața și universul. Și-a petrecut timpul ca un pustnic, citind cărți despre fizică și matematică.

La un moment dat, a dat peste o pagină web dedicată fractalilor, structuri care se repetă și ale căror elemente constitutive reflectă întreaga lor formă (cum sunt, spre exemplu, fulgii de zăpadă).  Padgett a început să deseneze fractali în mod obsesiv. Credea că în aceste forme geometrice se află cheia tuturor misterelor universului. În rarele ocazii când ieșea din casă, își lua desenele cu el. Într-o zi, un străin l-a văzut lucrând la aceste imagini și l-a întrebat ce anume desena. „Încerc să descriu structura discretă a spațiului-timp pe baza teoriei lui Planck și a găurilor negre cuantice”, i-a răspuns Padgett. Bărbatul a avut norocul ca străinul să fie un fizician. Acesta l-a încurajat să ia parte la cursuri de matematică, ceea ce Padgett a și făcut.

S-a înscris la o școală postliceală, a început să-și trateze tulburarea obsesiv-compulsivă și a întâlnit-o pe femeia care avea să-i devină soție. Viața lui s-a schimbat, dar asta tot nu explica de ce vedea lumea așa cum o vedea. Într-o zi, uitându-se la televizor, a dat peste un interviu cu un savant care descria lumea exact așa cum o vedea și Padgett. „Descria matematica prin forme, și nu prin numere. Atunci a fost prima dată când am auzit pe cineva vorbind despre lume așa cum o vedeam eu”, a mărturisit Padgett. Apoi, l-a contactat pe neurologul Berit Brogaard. Acesta a presupus că Padgett suferea de o formă de sinestezie, o afecțiune caracterizată prin conectarea anormală a centrelor de procesare a informațiilor din creier.

Unii dintre cei care suferă de sinestezie miros culorile, alții aud texturile. Padgett, în schimb, vede numerele. Pentru a-l testa, Brogaard l-a adus pe Padgett la Laboratorul de Cercetare a Creierului, de la Universitatea Aalto, din Helsinki. Acolo, bărbatul a fost supus mai multor teste. Cercetătorii i-au arătat ecuații și au urmărit pe ecran ce regiuni din creierul său se activau. „Au descoperit că puteam accesa la părți din creier la care nu avem acces în mod conștient și, de asemenea, că cortexul vizual lucra în conjuncție cu regiunea creierului responsabilă cu gândirea matematică, ceea ce explica de ce vedeam totul sub formă de relații matematice”, a relatat Padgett.

A fost diagnosticat formal cu sinestezie și cu „sindromul savantului”. Acum, Padgett spune că vrea să le arate oamenilor frumusețea lumii, așa cum o vede el. „Ar trebui să fim tot timpul uimiți de faptul că realitatea există. Trec printr-un soi de iluminare matematică și toate lucrurile din jur par cu totul magice”, a mărturisit el.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

8 + 3 =