Curtea de Conturi, condusă de unul dintre apropiaţii lui Liviu Dragnea, s-a sincronizat cu PSD pentru a bloca controlul Autorităţii Electorale Permanente (AEP) care viza modul în care social-democraţii au cheltuit subvenţia primită de la stat.

Nici AEP n-a fost total independentă: unii funcţionari şi-au făcut treaba – şi au pătit cu funcţia, alţii au răspuns la comenzi politice.

Controlul privind modul în care PSD a cheltuit bani publici demonstrează că două instituţii-cheie ale statului – Curtea de Conturi şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) – au preferat să slujească partidul, nu interesul public.

Pe baza unor documente obţinute în exclusivitate, „Adevărul“ a refăcut, cronologic, lanţul slăbiciunilor instituţionale. Concluzia: PSD înceară să blocheze o anchetă penală ce urmăreşte cum a tocat partidul aproximativ 20 de milioane de euro în 2018.

Dar nu doar atât. PSD se pune la adăpost şi pe viitor, în contextul în care urmează două campanii electorale finanţate tot din bani publici, la care se mai adaugă subvenţia anuală primită de la stat.

Primul pas. În luna noiembrie, AEP a demarat controlul anual, curent, la toate partidele parlamentare, pentru a verifica cele trei surse de finanţare: donaţii, cotizaţii şi subvenţia primită de la stat.

Pasul doi. Chiar în timpul controlului, Parchetul General s-a autosesizat, după ce presa a dezvăluit că PSD a cheltuit subvenţia de la stat pe maşini de lux. Cel vizat era trezorierul partidului, Mircea Drăghici.

Pasul trei. Ca urmare a acţiunii Parchetului General, Daniel Barbu, preşedintele AEP, se adresează Curţii de Conturi. „Am cerut control simultan. Aşa spune legea“, a declarat Daniel Barbu.

Legea finanţării partidelor, la articolul 42, spune: „AEP este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice (…), precum şi legalitatea finanţării campaniilor electorale. Controlul privind subvenţiile de la bugetul de stat va fi efectuat în mod simultan şi de Curtea de Conturi“.

Aşadar, AEP controlează întreaga finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, însă când vine vorba strict de subvenţia de la bugetul de stat, se fac două controale în paralel: unul desfăşurat de AEP, altul de Curtea de Conturi.

Pasul patru. În acest punct intervine obedienţa politică. „Răspunsul Curţii de Conturi la solictarea de a veni alături e noi în control la PSD a fost: «da, facem control, dar în august 2019, nu acum».

Nu aveau plan de control pe 2018“, a explicat Daniel Barbu. Curtea de Conturi este condusă de Mihai Busuioc, unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea. Busuioc a fost secretar general al Guvernului Grindeanu, apoi, în toamna anului 2017, PSD l-a instalat în fruntea Curţii de Conturi penru un mandat de 9 ani. În intervalul în care Daniel Barbu a corespondat cu Curtea de Conturi, controlul AEP de la PSD a mers mai departe.

Pasul cinci. Pe 15 ianuarie, DNA solicită AEP raportul de control făcut la PSD, chiar şi fără Curtea de Conturi. Pasul şase. O zi mai târziu, în 16 ianaurie, PSD a trimis o adresă către conducerea AEP, în care cere, pe un ton imperativ, să oprească imediat contolul asupra finanţării partidului.

În schimb, PSD a solicitat controlul Curţii de Conturi, instituţie pe care o controlează politic. „Efectuarea în continuare a controlului cât şi întocmirea unui eventual raport, în absenţa unui control simultan efectuat de către Curtea de Conturi, reprezintă o încălcare gravă a prevederilor legale, sancţionată cu nulitate absolută, atât a controlului, cât şi a concluziilor acestuia“, a transmis PSD.

În lege nu e nicăieri stipulat că un raport efectuat de AEP fără Curtea de Conturi se loveşte de nulitate.

Pasul şapte. Pe 22 ianuarie, la o săptămână după „avertismentul“ PSD, Daniel Barbu, numit de ALDE la conducerea AEP,  a dispus suspendarea controlului AEP la PSD.

„L-am întrebat pe domnul Costreie dacă putem derula în continuare controlul curent doar pe donaţii şi cotizaţii, fără subvenţii. Domnul Costreie mi-a spus că nu, pentru că cele două conturi ale PSD – unul pentru donaţii şi cotizaţii, iar altul pentru subvenţie – sunt contopite“, a motivat Daniel Barbu.

„Domnul Costreie“ era la acea vreme directorul Departamentului de control al finanţării partidelor politice. Surse din conducerea AEP susţin că Toma Costreie a cerut continuarea controlului la PSD şi pe subvenţie, nu doar pe donaţii, chiar şi fără Curtea de Conturi alături.

Pasul opt. Pe 23 ianuarie, la cererea lui Daniel Barbu, controlul separat făcut de AEP la PSD încetează. În schimb, se declanşează jocurile politice din AEP. Din cei cinci membri ai echipei de control, trei nu vor să-şi asume neregulile găsite la PSD.

„Au loc mai multe certuri între Toma Costreie şi cei trei care apără cauza PSD. Şeful comisiei  de control, Constantin Rada, a luat partea PSD pe durata întregului control“, susţin sursele citate. „Ştiu că cei cinci membri ai echipei de control s-au divizat. Nu m-am amestect. M-am ţinut departe“, admite Daniel Barbu.

Pasul nouă. Pe 18 februarie, Daniel Barbu anunţă că va demisiona de la conducerea AEP începând cu sfârşitul lunii. Pe 25 februarie, directorul Toma Costreie dispune reluarea controlului la PSD începând cu data de 1 martie.  Cei trei membri pro-PSD din comisia de control refuză să meargă în Kiseleff.

Pasul zece. Trei zile mai târziu, majoritatea PSD-ALDE din Parlament îl destituie pe Toma Costreie de la şefia Departamentului de control al AEP. Motivul oficial e ridicol: nu depusese o declaraţie de neapartenenţă la un partid politic, deşi Costreie era director în AEP  din 2016.

Pasul 11. În locul lui Daniel Barbu, PSD îl numeşte la conducerea AEP pe Florin Mituleţu-Buică. Iniţial, Liviu Dragnea l-ar fi preferat pe Mircea Drăghici, trezorierul partidului, cel vizat chiar de controlul AEP. „Lupul pus paznic la oi“, au reacţionat mai multe ONG-uri, aşa că Dragnea a dat înapoi.

Daniel Barbu a prins un loc eligibil pe listele ALDE pentru europarlamentare. Înainte de a pleca, a trimis la DNA raportul parţial făcut de AEP la PSD în perioada noiembrie – ianuarie.

Pasul 12. Partidele parlamentrare vor împărţi în 2019 aproximativ 57 de milioane de euro, la care se vor adăuga banii decontaţi de stat pentru cele două campanii electorale: europarlamentare şi prezidenţiale. Toate cheltuielile vor fi verificate de noua conducere a AEP, instalată de Liviu Dragnea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

6 + 8 =