El a subliniat rapiditatea cu care se va răspunde la orice nouă acțiune românească de subminare a justiției și de promovare a impunității pentru politicieni.
Comisia Europeană a dezbătut astazi statul de drept în România, pentru prima dată în afară de discuțiile aferente MCV-ului.
Discuția a fost însă cuprinsă Intr-una mai vastă referitoare la deteriorarea statului de drept în UE. Dar UE nu va lua acțiuni încă, in vară se vor dezvolta doar mai multe piste de reflexie.
Iar România, oricât de ciudat ni s-ar putea părea, nu se află în cazul Poloniei pentru care Bruxelles a inițiat procedura articolului 7. Nici Ungaria nu se află în această situație, în ciuda acțiunii Parlamentului European care a cerut anul trecut activarea faimoasei arme.
Bucureștiul și Budapesta nu încalcă grav și persistent valorile fundamentale ale UE, cel puțin nu din perspectiva Tratatelor UE.
Cele două se abat grav de la unele prevederi europene, pentru care Ungaria a și avut sancțiuni și amenințări cu proces la Curtea Europeană de Justiție (de exemplu dreptul la educație).
România poate risca același lucru. Ordonanța de Urgență 7 poate duce la o procedură de încălcare a prevederilor europene, dar nu la mai mult de atât. Ordonanța ce prevede recursul în anulare este singura care poate duce la declanșarea articolului 7 , dar ea nu a fost adoptată.
Prin urmare, Bucureștiul se poate aștepta acum un nou avertisment , dar nu și la o sancțiune. Sancțiunea ar putea însă veni (sau măcar ar putea fi pomenită) daca această ordonanță este adoptată.
Intre timp, Comisia acuză statele membre că bat pasul pe loc privind procedura deschisă împotriva Poloniei, dar uită să amintească că ea însăși a refuzat să deschidă această procedură împotriva Ungariei.
