Fețele regilor din pachetele standard de cărți de joc ne par astăzi reprezentări anonime și generice ale unor monarhi, însă ele înfățișau cândva cei mai celebri lideri din istorie. Deși designul lor s-a schimbat mult de-a lungul anilor, în Franța secolului XVII, cei patru regi din pachetul de cărți de joc aveau nume și identități care reflectau importanța și grandoarea monarhiei franceze. Potrivit ThoughtCo.com , conducătorii francezi doreau să aibă rolul de moștenitori ai regilor din vechime. Prin urmare, regii de pe cărțile de joc reprezentau câțiva dintre cei mai semnificativi lideri din istorie: Carol cel Mare, David, Cezar și Alexandru Macedon.
Vechi cărți de joc standardizate. Foto: Pinterest
Originea cărților de joc, așa cum le cunoaștem astăzi, este întrucâtva obscură. Este posibil ca primele cărți de joc să fi apărut în China, în timpul dinastiei Tang, în secolul IX. Totuși, aceste cărți nu erau organizate în perechi, cu numere și simboluri; asta s-a întâmplat mult mai târziu.
Conform The Guardian, se crede că regii au apărut pentru prima dată pe cărțile de joc produse în India sau Persia, iar aceste cărți au fost aduse în Europa prin Peninsula Iberică, în Evul Mediu. Putem fi destul de siguri că aceste cărți de joc au apărut în Europa în perioada medievală târzie, probabil în cea de-a doua jumătate a secolului XIV. La acea vreme, predicile scrise de clericii îngrijorați din Italia, Franța și Spania făceau referire la cărțile de joc, de obicei în același context cu jocul de zaruri, care era interzis. În perioada medievală, designul cărților de joc varia foarte mult, deși existau niște elemente familiare care păreau a fi constante.
Carol cel Mare (stânga) și fiul lui cel mare, Pepin Cocoșatul. Copie din secolul X după un original pierdut, realizat în jurul anului 830. Foto: Wikimedia
Potrivit ”Societății Internaționale de Cărți de Joc, cele mai multe variații includeau combinații dintre cărțile cu numere și cărțile „regale”, în număr de trei sau patru: rege, damă, cavaler și valet. Apoi, aceste cărți erau împărțite în perechi cu diferite simboluri, cum ar fi o cupă, o monedă, o spadă și un baston. Aceste cărți și jocurile asociate cu ele au devenit în curând incredibil de populare în întreaga Europă, iar fabricanții de cărți au încercat să găsească modalități să-și standardizeze produsele. Au început să apară variații regionale, pe măsură ce diferitele zone au început să standardizeze iconografia asociată cu cărțile de joc. În Germania, de exemplu, nemții scapă de regine, acestea fiind îndepărtate complet și înlocuite cu clopote, inimi, frunze și ghinde. Însă meșteșugarii francezi au descoperit curând tehnici noi de a face producția de cărți mai eficientă, iar designul lor a început să fie predominant în Europa.
Potrivit Societății Internaționale de Cărți de Joc, a fost reintrodusă regina, dar s-au păstrat unele dintre simbolurile germane pentru a reprezenta diferitele culori, stabilindu-se astfel culorile și simbolurile atât de populare astăzi: inima roșie, pica, trefla și rombul.
Regele „de monedă” din Aluette, dintr-un pachet de cărți de origine spaniolă, care încă se folosește în Franța. Foto: Alamy
Francezii au fost marii inovatori în ceea ce privește botezarea cărților „regale” cu nume istorice. În secolul XVI, designerii de cărți au experimentat cu o varietate de personaje, inclusiv cu eroi romani, cum ar fi August sau Constantin, sau cu figuri biblice, cum ar fi Solomon, după cum arată VintageNews.
La începutul secolului XVII, se fixaseră pe patru figuri-cheie, care rezonau cu imaginea francezilor despre ei înșiși. Regele de inimă roșie a fost identificat ca fiind Carol cel Mare, legendarul erou francez care i-a unificat pe franci și a creat întinsul Imperiu Carolingian. Astfel, se rememora trecutul măreț al Franței și longevitatea monarhiei sale.
Figura biblică a lui David era regele de pică, reprezentând triumful celor drepți asupra celor puternici. Regele de romb sau caro era reprezentat de Iuliu Cezar, erou roman și cuceritorul Galiei. Iar regele de treflă era Alexandru cel Mare, liderul Greciei antice și cel care i-a învins pe persani și a cucerit pământuri până în îndepărtatul Hindu Kush.
Practica de a da nume și identități cărților „regale” a dăinuit timp de aproape 200 de ani în Franța, deși nu a fost larg adoptată în restul Europei. La sfârșitul secolului XVIII, revoluționarii francezi au început să dezaprobe conotațiile monarhice ale designului cărților de joc. În schimb, ei preferau imagini și simboluri mai neutre, care nu aveau rolul de a glorifica monarhia franceză. Prin urmare, practica de a identifica cărțile „regale” cu personaje istorice a murit la începutul secolului XIX, iar astăzi regii de pe cărțile de joc nu mai au nicio legătură cu figurile istorice.
Vechi cărți de joc franțuzești. Foto: Wikimedia
Însă, pentru o anumită perioadă de timp, numele acestor patru conducători din vechime au fost legate de cărțile de joc din Franța, oferind o perspectivă fascinantă asupra identității monarhiei franceze din perioada modernă timpurie. Dar, pe când această tradiție murea în Occident, la celălalt capăt al Europei monarhia rusă tocmai reușea să ajungă pe căprțile de joc. La sfârșitul lui februarie 1903, la Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg (Muzeul Ermitaj de azi) s-a ținut o petrecere atât de extravagantă, încât amintirea sa avea să se reflecte în design-ul cărților de joc și chiar în vestimentația unor personaje din filmul „Războiul Stelelor”.
