A fost primul muzeu bucureștean de artă populară, deschis încă din anul 1906. A fost ridicat, în imediata apropiere a fântânii Miorița din Capitală, de către un medic renumit al începutului de secol XX cu scopul inițial de vilă de odihnă. A devenit în foarte scurt timp muzeul care adăpostește azi una din cele mai importante colecții de artă etnografică românească. A fost renovat recent cu fonduri europene. Este muzeul Nicolae Minovici din București.

Muzeul medicului îndrăgostit de artă Nicolae Minovici, cunoscut și sub numele de ”Vila cu clopoței”, a fost ridicat la marginea Bucureștiului în 1905 pentru a deveni o veritabilă vilă de odihnă a proprietarului, un important exponent al medicinei românești de la începutul secolului al XX-lea. Însă, în 1906, destinația clădirii s-a schimbat radical, devinind adăpost pentru o vastă colecție de artă etnografică românească și, în scurt timp, primul muzeu de profil din București, după cum povestește muzeograful Silvia Zamfir.

Primarul și totodată renumitul medic Nicolae Minovici punea astfel bazele primului muzeu bucureștean de artă populară. Dragostea sa pentru artă se manifestă încă din anii adolescenței. Nicolae a fost practic primul din familia sa care s-a rupt, cel puțin pentru o perioadă, de sectorul științelor: după absolvirea bacalaureatului în 1891, s-a înscris la Școala de Belle-Arte, cursuri pe care le-a urmat timp de un an. Intervențiile fratelui său mai mare Mina l-au determinat în final să se înscrie la Facultatea de Medicină.

Dar lumea artelor nu a fost dată uitării. Nicolae Minovici a devenit un asiduu colecționar de obiecte de artă și în mod special de artă populară din spațiul românesc. Viziunea medicului s-a clădit pe o perioadă de patru decenii în care a strâns obiecte de artă națională, de la ceramică și textile tradiționale la pictură contemporană, toate expuse în muzeul Nicolae Minovici, de pe strada cu același nume, numărul 1.

În patrimoniul muzeului predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi de ceramică, însă muzeul deţine și colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti.

Muzeul Nicolae Minovici te frapează încă de la intrare prin însăși clădirea care îl găzduiește: Construcția plasată pe Şoseaua Bucureşti – Ploieşti, colţ cu strada Doctor Nicolae Minovici, numărul 1, este considerată drept unul dintre monumentele arhitecturale remarcabile pentru stilul neoromânesc. Proprietarul însuși a căutat surse de inspirație în arhitectura de factură populară. Construirea ei i-a revenit prietenului medicului Minovici, arhitectul Cristofi Cerchez.

Din punct de vedere compozițional, rezultatatul viziunii celor doi ilustrează maniera permisivă a neoromânescului în arhitectură, dar și stilurile începului de secol XX. Prin urmare, clădirea muzeului prezintă elemente de factură tradițională și europeană. În primul rând, arhitectul se folosește de sintaxa compozițională urbană, cu etaj supra-înălțat și mansardă, care oferă unitate fațadei și o compartimentare compactă în interior, cu săli de mărimi diferite. Din arhitectura tradițională, aduce în prim-plan un turn pe partea sudică, pe care îl împrumută din cula oltenescă, fortificat cu un contrafort. Acest element conferă originalitate clădirii în rândul construcțiilor din stilul neoromânesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

3 + 7 =