Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, prin care a fost instituit Mecanismul de Cooperare şi de Verificare (MCV), chiar dacă este obligatorie pentru statul căruia i se adresează, nu poate avea relevanţă constituţională, susţine Curtea Constituţională a României.
Potrivit judecătorilor, Decizia 2006/928/CE „nici nu dezvoltă o normă constituţională, fiind circumscrisă celor existente, şi nici nu complineşte o lacună a Legii fundamentale naţionale.”
Motivarea apare în decizia CCR din 18 martie 2019, când Curtea a hotărât cu majoritate de voturi ca ordonanţa de urgenţă privind operaţionalizarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu încalcă legea fundamentală, respingând astfel criticile PNL şi USR la acest act normativ.
Citeşte şi: Secţia Specială a Adinei Florea poate merge mai departe. CCR a decis că ordonanţa care o priveşte e constituţională
Judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar şi Mircea Ştefan Minea au făcut opinie separată la această decizie şi au susţinut că mai multe prevederi din OUG sunt neconstituţionale.
Rapoartele MCV sugerează direcţii de acţiune, nu sunt obligatorii
CCR arată că, având în vedere lipsa de relevanţă constituţională a Deciziei 2006/928/CE, act european cu caracter obligatoriu pentru statul român, cu atât mai puţin poate fi reţinută relevanţa constituţională a rapoartelor emise în cadrul MCV.
Judecătorii fac trimitere la un articol din Constituţie – 148 alin. (2), potrivit căruia doar „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
