Alegerile europarlamentare au intrat sâmbătă într-o a treia zi de vot, în timp ce populiștii speră că vor câștiga detașat și vor perturba politica europeană în următorii cinci ani, relatează AFP.
Alegătorii din Malta, Slovacia și Letonia s-au îndreptat spre urnele de vot, în timp ce majoritatea celor 28 de state membre ale blocului – inclusiv marii jucători ca Germania, Franța și Italia – vor vota duminică.
Peste 400 de milioane de persoane sunt eligibile să aleagă 751 de membri ai Parlamentului European, primele rezultate oficiale fiind anunțate duminică târziu odată cu votarea în toate țările UE. Sondajul a demonstrat de luni de zile că populiștii și extrema dreaptă împotriva imigrației ar putea aduce câștiguri mari în vot, ceea ce va contribui și la stabilirea cine îl înlocuiește pe Jean-Claude Juncker în funcția de șef al Comisiei Europene.
Un exit-poll, după votul de joi din Țările de Jos, a arătat o victorie surprinzătoare pentru socialiștii pro-UE, dând speranță forțelor de stabilire în alte părți ale blocului că fluxul populist ar putea fi limitat. „Pentru toți prietenii noștri din Europa încă în campanii, aceasta este și pentru tine!” a declarat olandezul Frans Timmermans, candidat socialist principal și unul dintre principalii concurenți care ar putea să îl înlocuiască pe Juncker. Eurofilii au avut, de asemenea, motive să se bucure de un exit-poll din Irlanda care a sugerat că partidul Fine Gael al primului ministru Leo Varadkar, care se angajează la o integrare mai strânsă în UE, a fost lider.
Participarea la vot este o preocupare majoră pentru alegerile din UE, în timp ce alegătorii din Slovacia au fost cel mai puțin interesați din punct de vedere istoric, având o participare de doar 13% acum cinci ani.
Marea Britanie a votat joi, cu o zi înainte ca premierul Theresa May să-și anunțe demisia după o criză Brexit de o lună, deși rezultatul nu va fi dezvăluit până duminică. Partidul Brexit, care a fost înființat doar în acest an de europarlamentarul europartisan Nigel Farage, este de așteptat să obțină o victorie răsunătoare în votul din Regatul Unit. Marea Britanie nu ar fi trebuit să participe la europarlamentare, însă May a fost forțată să facă acest lucru după întârzierea Brexit dincolo de data inițială de 29 martie, deoarece parlamentul britanic a refuzat să aprobe acordul de divorț.
„Formarea viitorului”
În extrema dreaptă, Matteo Salvini din Liga imigrantă italiană și Marine Le Pen din Raliul Național al Franței (RN) doresc ca grupul Europei Națiunilor și Libertății să devină al treilea cel mai mare din Bruxelles. Liga a fost lider în sondajele de opinie din Italia. Le Pen încearcă să aducă o lovitură mare președinției franceze a lui Emmanuel Macron, depășind partidul său pro-european, Republica în mișcare (LREM), și neagă ambiția tânărului lider de a agita UE. Sondajele îi dau partidului RN un ușor avantaj, cu un sprijin de aproximativ 25% față de Macron, cu 22,5%.
„Este greu să exagerăm importanța alegerilor din această săptămână ale Parlamentului European”, a declarat Mujtaba Rahman din Grupul Eurasia. „Pe lângă determinarea componenței următorului Parlament, rezultatele vor fi, de asemenea, esențiale pentru formarea viitorului caracter și profil al Uniunii Europene”, a spus el.
Se preconizează că instituția va rămâne puternică în mai multe țări, în timp ce alegătorii din Spania și fostele state baltice sovietice ar avea o susținere solidă pentru UE. În Germania, sondajele au pus Partidul CDU al cancelarului Angela Merkel – o greutate în grupul PPE de centru-dreapta din cadrul UE – pe primul loc, alături de Verzi. Dar o declamație a vedetei de pe YouTube Rezo împotriva lui Merkel a devenit virală în cea mai mare țară a UE, cerând „distrugerea” CDU-ului pentru că face politici pentru cei bogați, în timp ce nu reușesc să acționeze asupra încălzirii globale. Grupurile principale din întreaga Europă s-au apucat să-și dovedească angajamentul de a opri schimbările climatice – stimulată de un val de greve studențești de pe întreg continentul.
UE și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la campaniile de dezinformare cu privire la mediile sociale de către actorii externi – în special Rusia – care încearcă să influențeze rezultatul alegerilor. Activiștii spun că Facebook a închis paginile de știri și a închis conturile în efortul său de a lupta împotriva știrilor false și de a evita scandalurile jenante care au urmat alegerile prezidențiale americane din 2016.
