Altă mostră de incompetență, cu un preț de 80 de milioane de euro: România ”a uitat” să facă o contestație la termen la Tribunalul de la Luxembourg

România a pierdut un proces cu Comisia Europeană la Tribunalul de la Luxembourg şi o finanţare europeană de 80 milioane de euro, din cauză că a depus tardiv o contestaţie la termen.

România a fost reprezentantă în acest proces de avocatul Costin-Radu Canţăr, numit de premierul Viorica Dăncilă avocat al României la Curtea de Justiţiei a UE (CJUE) în luna mai a anului trecut. Canţăr are în spate o puternică susţinere politică.

Europarlamentarul Victor Boştinaru, Lia Olguţa Vasilescu şi Ion Prioteasa sunt oamenii care au insistat ca Radu Canţăr să ajungă în Ministerul de Externe – instituţie care are în subordine postul de avocat la CJUE. Teodor Meleşcanu, şeful diplomaţiei, nici măcar nu a fost întrebat, scrie Adevarul.

România a contestat o decizie a Comisiei Europene din iunie 2018 prin care erau excluse de la finanţare de către UE anumite cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) şi a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Aceste cheltuieli se ridicau la circa 80 de milioane de euro. Cazul a ajuns în justiţia europeană, care a admis ca inadmisibilă acţiunea României privind anularea corecţiilor financiare. România putea contesta această decizie, dar a „uitat“ să facă toţi paşii procedurali. Mai precis, România a depus un document la peste două săptămâni după termenul-limită. „Prin urmare, având în vedere ansamblul consideraţiilor care precedă şi în conformitate cu articolele 58 şi 60 din Regulamentul de procedură, termenul de introducere a acţiunii, inclusiv termenul pentru considerente de distanţă, a expirat la 24 august 2018 la miezul nopţii. Or, România nu a depus cererea introductivă decât la 7 septembrie 2018”, arată decizia Tribunalului de la Luxemburg.

„Rezultă că acţiunea a fost în mod vădit introdusă după expirarea termenului prevăzut şi, prin urmare, este tardivă. În sfârşit, România nu a dovedit şi nici măcar nu a invocat existenţa unei erori scuzabile sau a unui caz fortuit ori de forţă majoră, care ar permite Tribunalului să deroge de la termenul prescris în temeiul articolului 45 al doilea paragraf din Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, aplicabil procedurii în faţa Tribunalului în temeiul articolului 53 din statutul menţionat. Rezultă din toate cele ce precedă că prezenta acţiune trebuie respinsă în totalitate ca inadmisibilă”, arată instanţa.