Creşterea numărului de violenţe şi cazuri de intimidare contra jurnaliştilor reprezintă motive de îngrijorare, relevă raportul Consiliului Europei privind libertatea de exprimare în 2018, publicat joi la Strasbourg, document care aminteşte de asasinarea a cel puţin doi jurnalişti (malteza Daphne Caruana Galizia şi slovacul Jan Kuciak) care anchetau cazuri de corupţie şi criminalitate organizată, potrivit unui comunicat al CoE.
Raportul, care sintetizează principalele pericole pentru libertatea de exprimare în Europa în 2018, menţionează de asemenea drept motive de îngrijorare sporirea atacurilor verbale, legislaţia restrictivă cu care se confruntă ONG-urile în unele state europene, răspândirea dezinformării prin intermediul media şi canalelor online şi impactul advers al revoluţiei digitale asupra viabilităţii financiare a jurnalismului de investigaţie.
Documentul evidenţiază cinci linii de acţiune ce presupun atenţie specială din partea Consiliului Europei şi a celor 47 de state membre. Aceste priorităţi includ protejarea eficientă a jurnaliştilor în faţa violenţelor şi intimidărilor, garantarea faptului că măsurile antiterorism nu sunt folosite abuziv pentru a limita libertatea presei şi salvgardarea media publice şi a jurnalismului de investigaţie.
În plus, statele ar trebui să-şi intensifice eforturile pentru a dezvolta un cadru juridic clar referitor la responsabilităţile intermediarilor pe internet în legătură cu libertatea de exprimare şi pentru a garanta că legea precedentului de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este integrată în mod consecvent în sistemele judiciare naţionale şi de reglementare.
Raportul subliniază că supravegherea de către CEDO rămâne un instrument esenţial pentru a garanta legile şi practicile naţionale sunt conforme cu standardele incluse în Convenţia Europeană privind Drepturile Omului.
CEDO a emis peste 70 de decizii în cazurile legate de libertatea de exprimare în cursul anului 2018, ajungând la concluzia încălcării acestui drept în aproape două treimi dintre ele.
Raportul menţionează că în noiembrie 2018, în timpul unei vizite în România, comisarul pentru drepturile omului al CoE a exprimat îngrijorări serioase despre o dispoziţie a autorităţii naţionale pentru protecţia datelor prin care se cerea unui site media de investigaţii să facă publice numele surselor sale într-un caz de presupuse fraude cu fonduri de la Uniunea Europeană, în caz contrar jurnaliştii respectivi riscând o amendă de 20 de milioane de euro.
”Astfel de practici sunt contrare jurisprudenţei stabilite a Curţii prin care se cere ca cercetările materialelor jurnalistice confidenţiale să fie realizate doar pe baza unui ordin judecătoresc şi cu respectarea altor măsuri de salvgardare substanţiale şi procedurale”, indică raportul citat.
Cu privire la respectarea drepturilor activiştilor civici şi ale apărătorilor drepturilor omului, documentul aminteşte de solicitarea Comisiei de la Veneţia adresată autorităţilor române ”de a abroga un regim financiar împovărător impus tuturor entităţilor non-profit”.
