Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi-a exprimat vineri satisfacţia pentru faptul că a reuşit, prin legea pe care şi-a pus semnătura acum câţiva ani, să readucă ziua de 10 Mai acolo unde îi e locul, în rândul marilor sărbători ale acestui neam, el afirmând că merită ca mai mulţi români să înţeleagă rolul monarhiei în dezvoltarea naţiunii noastre.
„Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare. Toţi politicienii din România l-au invidiat pe marele Mihail Kogălniceanu pentru neasemuitul privilegiu de a rosti primul această frază nemuritoare care consfinţea naşterea României moderne, votată pe 9 Mai 1877 de Adunarea Deputaţilor. A doua zi, actul căpăta putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I, iar 10 Mai, la 11 ani după ce devenise ziua venirii monarhului în ţară, devenea şi Ziua Independenţei Naţionale, pe care noi, românii, am sărbătorit-o până la preluarea samavolnică a puterii de către comunişti şi la lichidarea regalităţii (…). Eu nu am avut şansa lui Mihail Kogălniceanu, dar sunt fericit că am avut, totuşi, şansa ca, în calitate de preşedinte al Senatului, acum câţiva ani, să îmi pun semnătura pe legea care a readus ziua de 10 Mai acolo unde îi e locul, în rândul marilor sărbători ale acestui neam. Merită ca mai mulţi români să înţeleagă rolul monarhiei în dezvoltarea naţiunii noastre, să ştie despre regii înţelepţi şi reginele curajoase care au pus temelia statului român modern”, a scris Tăriceanu pe Facebook.
Tăriceanu a mai scris pe pagina sa că şi-ar dori reînvierea tradiţiei ”bătăilor cu flori de la şosea”, de fiecare zi de 10 Mai.
”Şi dacă e să mai am un regret, acela e că am pierdut tradiţia bătăilor cu flori de la şosea, de fiecare zi de 10 Mai. Pentru că azi, din păcate, ne-am obişnuit prea mult să ne batem cu vorbe şi, nu o dată, chiar cu pumnii. Poate că nu ar strica să reînviem cândva tradiţia unei sărbători minunate care să ne umple sufletele şi în urma căreia străzile să rămână pavate cu liliac, lalele şi garoafe, iar românii să se bucure şi să râdă din toată inima. Ce ziceţi, îmi doresc prea mult?”, a mai spus preşedintele Senatului.
Ziua de 10 Mai a fost declarată sărbătoare naţională în România prin Legea nr. 103/2015.
Potrivit prezentei legi, cu această ocazie, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea acestei zile.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei sărbători a fost iniţiată de senatorul PNL Puiu Haşotti, fiind respinsă de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, la 9 decembrie 2013. La 22 aprilie 2015 însă, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare naţională fiind publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015.
Ziua de 10 Mai a mai fost sărbătoare naţională în perioada în care forma de guvernământ în România era regatul. 10 Mai are o semnificaţie deosebită în istoria poporului român, potrivit site-ului www.familiaregala.ro. La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost proclamat regatul. De asemenea, aşa cum se arată şi în expunerea de motive a iniţiatorului acestei legi, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă a fost promulgată de Carol I.
