Cazul Adela Golea

O știre: Directorul medical al Spitalului Județean Cluj, Adela Golea condamnată pentru că le-a cerut medicilor să se ocupe în primul rând de pacienții în stare gravă, nu de șoferii aduși de Poliție pentru depistarea alcoolemiei. Faptele au avut loc în urmă cu trei ani, când Adela Golea era medic șef la Unitatea de primiri Urgențe a Spitalului Județean din Cluj. Încadrarea juridică: abuz în serviciu și favorizarea infractorului.

Știrea m-a șocat. Adela Golea este cunoscută ca o doctoriță dedicată profesiei, competentă și corectă. A fost printre primii medici cu specialitatea medicină de urgență din România, a participat nemijlocit la construcția sistemului modern de urgențe conceput de Raed Arafat, a devenit cadru didactic universitar pentru a forma specialiști în domeniu, a muncit zi și noapte, până la epuizare, neglijându-și viața privată. Era un model adevărat. Și cum în România nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită, a fost recompesată cu o condamnare.

Totul a început acum 3 ani. Adela Golea, în octombrie 2016, a făcut demersuri pentru o mai bună funcționare a secției UPU, printre acestea numărându-se și clarificarea condiţiilor în care are loc recoltarea probelor biologice de la şoferi, la solicitarea poliţiei. Pe fondul nemulțumirilor legate de numărul tot mai mare de solicitări de recoltare a mostrelor biologice venite din partea polițiștilor, a trimis o adresă către conducerea Spitalului Județean de Urgență Cluj și DSP, în cadrul căreia expunea problemele cu care se confruntă secția pe care o conduce în ceea ce privește recoltările de probe biologice. În finalul acelei adrese preciza următoarele: „În concluzie, conform legislației Ministerului Sănătății, obligația UPU este de a recolta la persoane vătămate din accidente rutiere sau implicate în această vătămare care necesită asistență medicală de urgență și internare, celelalte categorii vă solicităm să fie rezolvate de către IML/IPJ/ITM conform protocoalelor dintre dânșii”. Nu a primit niciun răspuns și atunci a elaborat o procedură în sensul memoriului. În 22 octombrie 2016, polițiștii s-au prezentat la ora 01:00 și ulterior la ora 04:00 dimineața, la UPU cu doi șoferi și s-au lovit de refuzul asistentelor de a recolta probele biologice de sânge de la cei doi. Polițiștii au luat legătura cu ofiţerul aflat la comandă, acesta cu procurorul de serviciu, iar cel din urmă i-a telefonat doctoriței Golea. Aceasta nu a cedat și a spus că recoltarea este de competența IML Cluj-Napoca. Polițiștii s-au deplasat și la IML Cluj-Napoca, însă nu au reușit să obțină recoltarea probelor biologice de sânge pentru că niciun medic nu era în instituție. Același lucru s-a întâmplat și la Spitalul Militar și într-o clinică medicală. Așa că s-a deschis dosar penal împotriva Adelei Golea. Numai împotriva ei, nu și împotriva celorlalți care, de asemenea, au refuzat. Procurorul precizează în rechizitoriu că nu contestă sub nicio formă faptul că, în general, activitatea UPU putea fi îngreunată de recoltarea probelor biologice de sânge, care erau, în ultimii ani, tot mai numeroase, dar ”Golea Adela nu a comunicat faptul emiterii dispoziției și organelor de urmărire penală (din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj sau Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca) deși măsura luată avea o influență covârșitoare asupra activității organelor de aplicare a legii, ținute să procedeze la recoltarea, «în cel mai scurt timp» a probelor biologice de sânge de la șoferii depistați în trafic”.

Nu doresc să comentez hotărârea procurorilor și a judecătorilor, deși existau numeroase soluții legale de rezolvare a situației, care nu se finalizau cu dosar penal sau condamnare. Dar Adela Golea nu este nici pedofil, nici interlop, nici tâlhar. Este medic și trebuia să fie pusă la punct. Doresc să comentez două probleme.

1. Are recoltarea de probe biologice pentru dozarea alcoolemiei valențe terapeutice? Evident, nu. Excepție doar în caz de intoxicații sau accidente.
2. Poate fi un serviciu UPU încărcat cu asemenea atribuții? La numărul de pacienți, care se adresează acestor unități, și la gradul de încărcare al personalului medical răspunsul este nu. Atribuții suplimentare pot pune în pericol siguranța pacienților și chiar a personalului. Aceasta din două motive: pe de o parte, pentru că nu e vorba doar despre o simplă recoltare, ci și de un examen clinic, care trebuie consemnat în documente oficiale, iar, pe de altă parte, un astfel de caz impune celeritate și va avea obligatoriu prioritate, anulându-se astfel criteriile medicale de prioritizare.
3. Vom lăsa să scape șoferii care circulă pe drumurile publice după ce au consumat băuturi alcoolice sau droguri deoarece nu va exista proba științifică – dozarea? Bineînțeles că nu. Putem să luam modele, care funcționează în alte țări din U.E. Să existe o nominalizare în fiecare județ a unităților medicale, care pot să efectueze recoltarea de probe (IML-uri, Servicii medico-legale, laboratoare medicale, secții din spitale etc.), iar la unitățile UPU să se apeleze strict în situațiile de accidente și intoxicații.