Situație tensionată la Chișinău, unde funcționeză două guverne: cel condua de Pavel Filip și cabinetul Maiei Sandu. Din ultimele informaţii, mascaţii au fost mobilizaţi şi aduşi la Guvernul din Chişinău.
În jurul sediului Guvernului de la Chișinău e o concentrare mare de forțe de ordine. Oamenii sunt echipați de luptă, cu măști de gaze, cu bastoane, cu scuturi.
Carabinierii au refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Ofițerul de presă al Inspectoratului General de Carabinieri, Alexandru Bejan, are telefonul deconectact, scrie Jurnal.md.
Igor Dodon, fostul președinte, nu a dormit acasă, ci pe teritoriul ambasadei federaţiei Ruse. Asta după ce ieri au apărut mai multe înregistrări în care spunea că primea lunar de la Rusia aproximativ 700 000 de euro pentru a susţine Partidul Socialist din Republica Moldova.
De asemenea se pare că planul de federalizare al Republicii Moldova reprezintă o condiţie obligatorie în orice alianţă cu socialiştii. Întâlnirea dintre Kozak, reprezentantul Federaţiei Ruse, şi liderii Maia Sandu şi Andrei Năstase, urmată de acceptarea unei alianţe cu socialiştii, ne trimite cu gândul la faptul că avem şanse mari ca Federaţia Rusă să îşi stabilească în curând graniţa pe Prut, scrie Adevărul.
Armata nu se implică în criza din Moldova
Armata naţională a Republicii Moldova se subordonează doar ordinii constituţionale, îşi continuă în mod obişnuit activitatea, nu se implică în criză şi va rămâne în afara jocurilor politice, se arată într-un mesaj al Ministerului Apărării moldovean postat luni pe pagina oficială de Facebook a instituţiei, în contextul în care în ultimele două zile în Republica Moldova s-a instalat o dualitate de putere, conform publicaţiei Ziarul Naţional din Chişinău.
Forţele armate se subordonează, potrivit Constituţiei, ‘exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, independenţei, unităţii, integrităţii teritoriale a ţării şi democraţiei constituţionale’.
În acelaşi timp, ‘conform Legii nr.345 cu privire la apărarea naţională: conducerea sistemului naţional de apărare este un atribut exclusiv şi inalienabil al autorităţilor constituţionale ale statului’, se menţionează în mesajul Ministerului Apărării, în condiţiile amplificării crizei politice de la Chişinău, transmite Agerpres.
‘Atât timp cât nu există certitudine clară în situaţia politică din ţară, Armata Naţionala se subordonează doar ordinii constituţionale. Armata Naţională îşi continuă activitatea în mod obişnuit, nu se implică în criză şi va rămâne în afara jocurilor politice’, se subliniază în text.
‘Pentru a reduce riscul unei escaladări, conform regulamentelor interne aplicabile în situaţii speciale, accesul în toate unităţile militare şi instituţiile Ministerului Apărării este interzis pentru oricine în afara personalului instituţiei, pe termen limitat, în funcţie de evoluţia situaţiei’, anunţă Ministerul Apărării.
Pavel Filip conduce, în mod oficial, țara
Prim-ministrul Pavel Filip a convocat luni, 10 iunie, în ședință miniștrii, secretarii de stat, șefii de agenții și instituții publice pentru a discuta despre modul de funcționare a guvernului în contextul actualei situații politice. Premierul a solicitat să fie asigurată activitatea în regim normal a instituțiilor publice, în baza Constituției și legilor țării, astfel încât cetățenii să nu aibă de suferit în urma crizei politice, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare și protocol a guvernului.
La 7 iunie, Curtea Constituțională a statuat că termenul limită de formare a guvernului a expirat, iar președintele este obligat să dizolve Parlamentul.
Pentru că șeful statului a refuzat să-și îndeplinească obligațiile constituționale, Curtea a constatat circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului și a decis că decretul privind dizolvarea legislativului și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate urmează să fie semnat de prim-ministrul Pavel Filip, în calitate de președinte interimar. La 9 iunie, Pavel Filip a semnat decretul privind desfășurarea scrutinului la 6 septembrie curent.
Totodată, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale Decretul Președintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, Decretul Președintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019 privind numirea Guvernului Republicii Moldova, dar și Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a din 8 iunie 2019 pentru alegerea Președintelui Parlamentului.
Ce înseamnă Federalizarea Republicii Moldova?
Pe scurt înseamnă că nu mai există statul Republica Moldova ci Federaţia formată din statul Republica Moldova şi Regiunea Transnistreană. În acest mod cei de Tiraspol vor putea participa în cotă egală la deciziile luate la Chişinău, fapt care înseamnă extinderea Rusiei până la Prut. Este cel mai rău scenariu posibil de imaginat pentru Ţara Noastră. La votanţii pro-ruşi de la Chişinău se vor aduna şi cei de la Tiraspol, fapt care va face ca Rusia să deţină un control total pentru cel puţin un sfert de secol asupra teritoriului de dincolo de Prut. Pentru România situaţia este dramatică căci aproape un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova au cetăţenia română şi este eminamente obligatoriu ca să le asigurăm securitatea, scrie Adevarul.
