Papa Francisc oficiază, sâmbătă, Sfânta Liturghie la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, în cea de-a doua zi a vizitei sale în România. Statuia făcătoarea de minuni a Fecioarei Maria a fost scoasă, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, pe șaua muntelui Șumuleu.
Papa Francisc a ajuns la Șumuleu-Ciuc la 11.11.
Captura Video
Președintele Ungariei a ajuns la Șumuleu-Ciuc, înainte de ora 11.
Premierul Viorica Dăncilă, însoțită de mai mulți demnitari, a ajuns la Șumuleu-Ciuc.
Peste 85.000 de pelerini stau în ploaie și celebrează venirea Papei Francisc la Sanctuarul Marian din Șumuleu Ciuc.
Papa Francisc este așteptat la Sumuleu-Ciuc în jurul orei 11.
Peste 40.000 de pelerini se adunaseră în jurul orei 10 la Șumuleu-Ciuc, iar numărul acestora este în continuă creștere.
Localitatea Şumuleu-Ciuc reprezintă centrul celui mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală şi de Est, la care participă creştini de diferite rituri, limbi şi origini, din ţară şi străinătate.
Acolo străjuiește o veche şi frumoasă catedrală gotică, în centrul căreia a fost plasată cea mai mare statuie din lemn dedicată Maicii Domnului
Șumuleu-Ciuc, loc binecuvântat închinat Feciaorei Maria
Începuturile pelerinajului de la Șumuleu-Ciuc trebuie căutate în secolul al XV-lea, când Papa Eugen al IV-lea a aprobat, în anul 1444, un pelerinaj de donație pentru terminarea bisericii în construcție.
Mai târziu s-a datorat statuii făcătoare de minuni, care a înzestrat pe secuii din zonă cu forță și curaj, reușind să învingă, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor din anul 1567, oastea protestantă a lui Ioan Sigismund. Acesta a atacat regiunile Ciuc, Gheorgheni şi Casin, pentru a impune religia unitariană, potrivit Historia.
Poporul secuiesc din aceste trei regiuni, condus de preotul paroh István din Joseni, şi-a apărat credinţa prin luptă. Reformatorii au fost așteptaţi la pasul Tolvajos, din Munţii Harghita (loc marcat astăzi cu trei cruci uriaşe din lemn), în timp ce femeile și copiii s-au rugat în biserica din Șumuleu.
Bătălia s-a sfârșit cu bine, Reforma a eșuat, iar biruitorii au fluturat crengi de mesteacăn. În amintirea acestor evenimente, în fiecare an se organizează la Șumuleu un pelerinaj de mare amploare. La început au venit doar locuitorii din Gheorgheni, Ciuc și Casin, dar cu trecerea timpului au venit la Șumuleu și enoriași din alte regiuni: Trei Scaune (Covasna), Odorhei, Mureș și ceangăi din Moldova.
Pelerinii veneau spre Șumuleu cu steaguri specifice, pe jos, în sunetele ritmice ale clopoţeilor. La sosire, pelerinii erau întâmpinaţi de călugării franciscani, după care participau la Liturghie, se spovedeau, se împărtășeau, venerau statuia Maicii Domnului şi apoi organizau o procesiune spre Capela Salvator.
La 7 mai 1936, Sfântul Scaun a aprobat ca aceia care participă la pelerinaj să obţină indulgenţa plenară, cu condiţia să se spovedească, să se împărtăşească, să viziteze biserica şi să se roage pentru intenţia papei.
Ultimul pelerinaj în perioada comunismului a avut loc în 1949, înaintea arestării episcopului Márton Áron.
Apoi, au existat diferite presiuni pentru a împiedica pelerinajul de Rusalii. Începând cu anul 1990 s-au reluat pelerinajele, iar din anul 1993 Liturghiile solemne au fost celebrate în poiana dintre munţii Șumuleu-Mic și Șumuleu-Mare.
Alaiul festiv, preoţii și pelerinii parcurg și în zilele noastre același traseu de procesiune ca în trecut.
