Aceste rezultate conferă o identitate veritabilă primei noastre președinții, la care consider că ne putem raporta cu toții. De exemplu, mi-ar plăcea să cred că atunci când un cetățean european va beneficia de un acces mai echitabil și mai transparent pe piața muncii, care să îi permită să echilibreze mai bine activitatea profesională cu viața privată, va știi că aceste decizii a fost pe durata președinției.”, a declarat Dăncilă.
Şefa Executivului a subliniat că România a obţinut rezultate consistente pe toţi cei patru piloni prioritari ai Preşedinţiei: ‘Europa convergenţei’, ‘Europa siguranţei’, ‘Europa actor global’, ‘Europa valorilor comune’.
„În cadrul pilonului ‘Europa convergenţei’, Preşedinţia României a depus eforturi intense pentru avansarea negocierilor referitoare la viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, atât pe palierul politic, cât şi la nivel sectorial. Am reuşit, de asemenea, finalizarea negocierilor pentru un număr considerabil de dosare legislative vizând consolidarea Uniunii Bancare şi Uniunii Pieţelor de Capital şi am asigurat o viziune pe termen lung privind Piaţa Unică. Totodată, rezultatele concrete înregistrate în domenii precum piaţa internă – în toate dimensiunile acesteia, energie, afaceri sociale sau schimbări climatice, sunt elemente care vor rămâne puncte de reper şi sunt deja preluate de partenerii noştri din Trio – Finlanda şi Croaţia”, a menţionat Dăncilă.
Ea a susţinut că Preşedinţia română a adus o contribuţie importantă la definitivarea pieţei unice digitale prin Directiva privind drepturile de autor în Piaţa Unică Digitală.
Premierul a punctat că o altă prioritate a vizat consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii, iar înfiinţarea Autorităţii Europene pentru Muncă a reprezentat un exemplu de reuşită.
„Din perspectiva Uniunii Energiei, am adoptat propunerea de amendare a Directivei (Gaze Naturale), care va asigura, în premieră, un cadru de reglementare unitar şi transparent privind interconectările în domeniul gazelor naturale cu state terţe. Am urmărit, de asemenea, facilitarea reflecţiei privind dezvoltarea unei viziuni comune pe termen lung în direcţia neutralităţii climatice. Am adoptat primele reglementări în domeniul standardelor de emisii pentru vehiculele grele”, a menţionat Dăncilă.
România, a mai adăugat ea, a acţionat în cadrul celui de-al pilon al Preşedinţiei române, ‘Europa siguranţei’, pentru creşterea gradului de securitate la nivel UE.
„Am consolidat mandatul Agenţiei Europene de Frontieră şi Garda de Coastă, iar prin adoptarea legislaţiei privind interoperabilitatea, transmitem un semnal clar că sistemele de informaţii la nivel european trebuie să se completeze reciproc. Acesta reprezintă un exemplu excelent în ceea ce priveşte continuarea cooperării între statele membre pentru consolidarea securităţii interne şi a funcţionalităţii spaţiului Schengen, obiectiv la care România doreşte să participe pe deplin în continuare. În domeniul migraţiei, am depus eforturi pentru avansarea negocierilor privind reforma politicii europene de azil şi migraţie. Chiar şi în condiţiile menţinerii divergenţelor pe această tematică, am reuşit să avansăm negocierile privind Directiva returnare şi discuţiile privind perfectarea unor aranjamente temporare. Am finalizat, de asemenea, negocierile pentru funcţionarea reţelei europene a ofiţerilor de legătură în materie de migraţie. În vederea îmbunătăţirii răspunsului la atacurile cibernetice, a fost adoptat un cadru de sancţiuni pentru a răspunde atacurilor cibernetice. Astfel, pentru prima dată, se vor impune sancţiuni persoanelor implicate în atacurile cibernetice care ameninţă Uniunea sau statele membre. România va continua să acţioneze în acest domeniu, urmărind obiectivul de a găzdui o agenţie europeană specializată în acest sens”, a mai afirmat Dăncilă.
Cât priveşte dimensiunea externă reflectată în cadrul pilonului ‘Europa – actor global’, a spus ea, Preşedinţia română a investit eforturi consistente pentru a consolida profilul unei Uniuni active şi eficiente, implicată în vecinătatea sa, şi credibilă, prin onorarea angajamentelor sale internaţionale.
„S-au obţinut progrese în domenii relevante, precum regiunea Balcanilor de Vest, Parteneriatul Estic, regiunea Marii Negre. Extinderea reprezintă o investiţie geostrategică în bunăstarea economică, politică şi de securitate a UE. În Balcanii de Vest, am reuşit ca, pe fondul unui context complex, să păstrăm evoluţiile remarcabile şi chiar istorice înregistrate anul trecut şi să menţinem oportunităţile strategice create pentru partenerii din regiune, mă refer la Albania şi Macedonia de Nord”, a declarat Dăncilă.
Premierul s-a referit şi la relevanţa obiectivelor Preşedinţiei române regăsite în pilonul ‘Europa valorilor comune’.
„Fenomenul dezinformării este de o actualitate incontestabilă şi de aceea am transmis Consiliului European raportul privind combaterea dezinformării şi asigurarea unor alegeri europene corecte. Un alt obiectiv major al Preşedinţiei noastre a vizat combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a discursului de ură şi a tuturor formelor de intoleranţă. Sperăm că aceste eforturi vor fi continuate de către partenerii noştri de Trio. Credem că promovarea egalităţii de şanse şi de gen este un obiectiv major, care s-a regăsit, de altfel, în arhitectura noilor instituţii europene, a Parlamentului European şi a Comisiei”, a mai afirmat Dăncilă.
Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene a fost un succes, aceasta derulându-se într-un context complex şi dinamic, marcat de alegerile europene, dar şi de evoluţiile legate de Brexit, spunea premierul Viorica Dăncilă la începutul lunii iulie.
