Cercetătorii au folosit 17.000 de portofele pentru a testa cinstea oamenilor din 40 de țări, inclusiv din România, și au fost surprinși de rezultat. Acest experiment internațional a arătat că oamenii sunt mai buni decât am putea crede. La noi în țară – la fel ca în majoritatea celorlalte state în care s-a desfășurat experimentul – cu cât a fost mai plin portofelul, cu atât mai mari au fost șansele să fie returnat celui care l-a pierdut.
Dacă ai găsi un portofel abandonat plin de bani, ce ai face? Aceasta este una dintre întrebările la care un grup de psihologi behavioriști (care studiază comportamentul uman) a încercat să răspundă în timpul unei campanii internaționale de cercetare în ceea ce privește „onestitatea civică”.
Pentru a testa acest lucru, oamenii de știință au lansat un experiment la scară mare, care implica un turist (de fapt, un asistent de cercetare deghizat) care intră într-o bancă și îi înmânează celui de la ghișeu un portofel pierdut pe care tocmai îl „găsise”.
„Cineva trebuie să-l fi pierdut. Poți să ai grijă de el?”, întreba turistul, după care îi lăsa celui de la ghișeu un portofel care conținea carduri de credit, o listă de cumpărături și, desigur, bani. După cum relatează NPR, grupul de cercetare „a pierdut” 17.000 de portofele în 355 de orașe din 40 de țări, inclusiv din România, ca să vadă cum reacționau oamenii.
De asemenea, cercetătorii s-au întrebat dacă suma de bani din portofel avea să afecteze comportamentul subiecților testului. Acest proiect de cercetare internațional a demarat cu pași mici. Un asistent de cercetare din Finlanda a predat câteva portofele cu sume diferite angajaților din instituții publice, cum ar fi bănci, oficii poștale sau chiar cinematografe. Ipoteza inițială era că dacă în portofel erau puși bani, era mai puțin probabil ca oamenii să returneze portofelul. Numai că, spre surpriza lor, cercetătorii au descoperit că tocmai opusul era adevărat.
„S-a dovedit că este mai probabil ca oamenii să returneze portofelul atunci când acesta conține o sumă mare de bani. La început, nu ne-a venit să credem și i-am spus asistentului de cercetare să tripleze suma de bani din portofel. Însă am obținut aceleași rezultate surprinzătoare”, a spus conducătorul studiului, Alain Cohn, de la Universitatea din Michigan. Așa că cercetătorii s-au hotărât să crească miza. Au pregătit alte 17.000 de portofele, fiecare conținând diferite sume de bani. În unele portofele nu se aflau deloc bani sau se aflau numai 13 dolari. Cercetătorii au descoperit lucruri uimitoare. 72% dintre portofelele care conțineau 100 de dolari au fost raportate ca pierdute de persoanele cărora le-au fost lăsate în grijă, în comparație cu 61% dintre portofelele cu 13 dolari. În schimb, doar 46% dintre portofelele fără bani în ele au fost raportate ca pierdute. „Cea mai mare rată de raportare a portofelelor pierdute a apărut în cazul portofelelor care conțineau 100 de dolari”, a spus Cohn.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista Science. Studiul a arătat că cinstea oamenilor nu este în mod necesar dependentă de posibilitatea câștigului economic și că are mai degrabă de-a face cu cât de prost îi face pe oameni să se simtă actul de a fi necinstiți.
Cercetătorii au găsit două explicații. Prima se referă la altruismul de bază, adică la actul sau credința că ești lipsit de egoism. În cazul acestui experiment, este probabil că indivizii care au raportat portofelele găsite au empatizat cu persoana care le-a pierdut. Însă este nevoie de mai mult decât empatie umană pentru a convinge oamenii să fie onești. Cealaltă explicație se referă la nevoia unei persoane de a-și menține imaginea pozitivă despre sine. Potrivit lui Cohn, cu câți mai mulți bani conținea portofelul, cu atât mai vinovat s-ar simți cel care l-ar găsi dacă nu l-ar returna. Este un rezultat surprinzător, nu numai fiindcă oamenii se așteaptă întotdeauna la ce e mai rău din partea celorlalți, ci și fiindcă descoperirile contrazic multe modele economice de durată, care preziceau tocmai efectul opus.
Studiul „arată într-o modalitate foarte naturală și experimentală că deciziile noastre despre necinste nu sunt legate de o analiză rațională cost-beneficiu, ci de acțiunile cu care ne simțim confortabil din perspectiva unei norme sociale și de gradul la care ne putem raționaliza deciziile”, a comentat despre experiment economistul Dan Ariely, de la Universitatea Duke.
Pentru Abigail Marsh, psiholog la Universitatea Georgetown (care nu a fost implicată în studiu), cercetările au scos la iveală ceva și mai important. „Ceea ce îmi place în legătură cu acest studiu este că confirmă mare parte din datele pe care le avem… și anume faptul că cei mai mulți oameni încearcă să facă ceea ce este corect în cea mai mare parte a timpului”, a afirmat Marsh.
