Jurnalistul Moise Guran aminteşte că pe 12 iunie vorbea despre un “buton al mortului”, „anticipând faptul că CCR i-ar putea oferi lui Dragnea o bază pentru calea extraordinară de atac, care să-l scoată din pușcărie”.
„Cred că decizia de ieri a CCR este și asta, dar nu o să intru în această dezbatere cu cei care spun că pe Dragnea nu-l ajută, pentru că pur și simplu nu vreau să le dau idei avocaților lui Dragnea”, continuă Guran.
În continuare, Moise Guran susţine că, chiar dacă scapă (undeva prin toamnă, de puşcărie) „nu cred că Dragnea mai poate juca un rol în politica românească, iar cu adevărat importante în acest moment sunt alte lucruri:
1. Curtea Constituțională a României a dat prin decizia de ieri o amnistie, una punctuală, pentru corupți. Înalta Curte e instanță specializată, de vreme ce demnitarii sunt judecați acolo, nu?
Deci desființarea completurilor de trei de la Înalta Curte e o amnistie cu dedicație, pentru demnitari și pentru unele categorii de fapte foarte grave (inclusiv, sau mai ales ceea ce numim corupția mare).
Ei bine, rejudecarea va însemna, în cele mai multe cazuri, evadarea prin prescripție. Prin efectele ei, decizia CCR încalcă în spirit inclusiv votul popular de la Referendumul din 26 mai, când poporul s-a pronunțat împotriva amnistierii faptelor de corupție.
2. CCR a făcut asta încălcându-și atât propriile decizii, dar și legea de funcționare (ce-i interzice explicit să reglementeze). Dar, mai ales, a încălcat Constituția României, jucând în picioare aproape TOATE prevederile Articolului 126 – CCR s-a substituit Înaltei Curți, a schimbat competențele instanțelor, a interpretat legea (CCR este chemată să interpreteze doar Constituția, nu și legea) și s-a comportat ca o instanță extraordinară (tribunal “revoluționar”), comportament specific loviturilor de stat.
3. Nu este prima dată când CCR face acest lucru. A devenit practică, una profund nedemocratică, așa cum arată Liviu Avram, pe calea conflictelor între instituții, CCR subminând o a doua putere în stat (pe lângă Justiție și ÎCCJ).
Este vorba de Parlament, care, potrivit Constituției, este unica autoritate legislativă a țării. Păi, dacă CCR reglementează pozitiv, cum mai e Parlamentul unica autoritate legislativă?
4. Codul Penal al României definește lovitura de stat (Art. 397 – Acțiuni împotriva ordinii constituționale) ca fiind o acțiune armată. Deci nu, nu suntem în prezența unei lovituri de stat, în sens penal, deși e clar că CCR a schimbat într-un mod soft ordinea constituțională. Cam cum a făcut CCM-ul moldovenesc – o lovitură de stat softly, treptată, perversă, la fel de dăunătoare pentru democrație.
Pentru aceste motive, cred că CCR trebuie desființată ca autoritate și preluată ca secție în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pașnic, legal, printr-o reformă constituțională, ce poate fi inițiată de Președintele României, de un număr de parlamentari, sau de cetățeni, prin strângerea de semnături.
