Lumea se descurcă binișor când e vorba să răspundă la „pe cine aţi vota, dacă azi ar fi alegeri?” Fiecare ar vota cu cineva, nu se dă nimeni în lături. În plus, dacă azi ar fi alegeri, am avea liber, nu?

Profesioniștii din mass media caută însă ceva nou, ceva original. Publicul vrea şi altfel de sondaje, nu numai de-astea politice. Publicul se plictisește când ți-e lumea mai dragă.
De exemplu, „sondorii” de la o televiziune coboară pe peronul staţiei de metrou şi-i întreabă pe călători dacă ştiu ce-i aia „onoare”. E vorba să se studieze urmele unor cuvinte de mult ieșite din vocabular și în general din discuțiile oamenilor: „cinste”… „patriotism”… „caritate”… „etică”… Și alte arhaisme, cum ar fi „onoarea” asta.

Se creează, în primele secunde, un curent de panică, apoi de dezamăgire, printre oamenii buluciţi la marginea peronului, care credeau că, în sfârșit, guvernul dă ceva și în zilele fără alegeri.

Dar pe urmă, unii dintre ei, atrași de posibilitatea unei exprimări publice, se întorc cu îndrăzneală și oferă niște răspunsuri. Aur curat.
O doamnă în vârstă crede cu tărie că „onoare” este sporul de doi lei și cincizeci de bani pe care i l-au dat la pensie în ultimii trei ani. Iar de la anuul, există promisiunea că „onoarea” va fi de trei lei fix.
Doi bătrânei îşi amintesc că era ceva bun, ceva foarte util, care se punea în josul paginii când făceai o cerere pentru casă prin sindicat sau o excursie în Bulgaria prietenă. Scriai „Onoare muncii!”, te iscăleai și dus erai. Acum foarte mulți fug de muncă, așa că „onoarea” nu mai are niciun rost. Și nu poți scrie pe cererea de excursie „onoare ajutorului social!”
Citește textul AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

3 + 1 =