Cabinetul Dăncilă chestionează caracterul obligatoriu al rapoartelor MCV de monitorizare a Justiției din România de către Comisia Europeană și apără Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), care ar avea rolul de a proteja magistrații de DNA, potrivit punctului de vedere trimis Curții de Justiție a UE (CJUE) de către agentul guvernamental Radu Canțăr, în cadrul procesului deschis la Curtea de la Luxemburg de mai multe asociații ale magistraților din România împotriva modificărilor aduse legilor Justiției și Secției Speciale.
Guvernul folosește concluziile controversate ale Inspecției judiciare care vorbesc de mii de dosare cu magistrați instrumentate de DNA, fără să precizeze însă că cele mai multe dintre ele erau simple plângeri soluționate cu clasare, iar DNA a arătat că a monitorizat, în realitate, doar 166 de magistrați.
Punctul de vedere al Guvernului trimis CJUE este din iunie 2019, anterior ultimului raport MCV din 22 octombrie 2019 care recomandă desființarea Secției Speciale, însă ulterior raportului din 2018 care recomanda suspendarea aplicării deciziei politice de înființare a SIIJ.
De observat și că punctul de vedere semnat de Radu Canțăr conține paragrafe identice cu punctul de vedere trimis CJUE de către șefa CSM, Lia Savonea, și se bazează pe datele Inspecției judiciare conduse de Lucian Netejoru.
În plus, agentul guvernamental la CJUE, Radu Canțăr, ar fi consiliat de profesioniști ai dreptului, susținători ai modificărilor PSD-ALDE la legile Justiției, precum magistrații asistenți de la CCR, Marieta Safta și Karoly Benke, au explicat surse judiciare.
Guvernul PSD admite faptul că decizia 2006/928/CE prin care a fost instituit Mecansimul de cooperare și verificare (MCV) al Comisiei Europene este obligatorie, însă chestionează faptul că rapoartele subsecvente ar fi obligatorii.
