Datoria nouă contractată de Guvern în intervalul 2017-2020 se va situa la 139,6 miliarde de lei, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
Suma este mai mare chiar și decât împrumuturile de 136,9 miliarde de lei contractate de România în perioada 2009-2012, ani de criză și recesiune, în care Guvernul a fost nevoit să apeleze la un acord de 20 de miliarde de euro cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Dacă în 2009-2012 România resimțea din plin una dintre cele mai dure crize economice globale, 2017-2020 nu justifică astfel de împrumuturi.
Sumele de 139,6 miliarde de lei și 136,9 miliarde de lei reprezintă datorie netă, contractată pentru acoperirea deficitului bugetar, deci nu includ și împrumuturile luate de Guvern în perioada respectivă pentru plata unor datorii vechi ajunse la scadență, proces numit rostogolire a datoriei.
Trebuie precizat că suma de 139,6 miliarde de lei este calculată de Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene folosind datele existente pentru 2017 și 2018, respectiv estimări proprii privind deficitul bugetar, diferite de ale Guvernului. Comisia Estimează că în 2019 și 2020 Guvernul va trece cu deficitul de 3%, în timp ce Guvernul s-a angajat ferm să respecte această limită.
Perioada 2009-2012 reprezintă o referință pentru creșterea datoriei publice. România a fost prinsă nepregătită de criza globală, iar statul, profitând și de îndatorarea redusă, de circa 13% din PIB, a împrumutat mult. Ulterior, chiar dacă finanțele statului s-au stabilizat, datoria a fost redusă, ca pondere în PIB, destul de puțin și departe de nivelul de 13%. Datoria publică a statului se situează în prezent la circa 35% din PIB.
De ce este important: Creșterea datoriei publice implică și costuri anuale tot mai mari cu dobânzile, costuri care sunt suportate de bugetul de stat, adică de populație și firme, cei care plătesc taxe, impozite și contribuții. Și mai grav este că Guvernul împrumută bani nu pentru a face investiții în infrastructură, învățământ, sănătate și siguranță publică, ci pentru a acoperi creșterea exagerată a salariilor din angajaților statului și majorarea nesustenabilă a pensiilor.
Calculată în euro, suma pentru 2017-2020, de 29,7 miliarde euro, este mai redusă comparativ cu 32,1 miliarde de euro în 2009-2012. Un euro este acum 4,73 lei, comparativ cu 4,02 lei în ianuarie 2009.
Economia României a crescut în acest timp, iar 140 de miliarde de lei nu ar avea același impact asupra finanțelor statului ca în 2009-2012, însă problema este că și datoria statului este mult mai mare acum decât era înainte de criză, iar ceea ce statul a împrumutat atunci și în anii de după a rostogolit de la an la an.
În 2009, România a încheiat pe doi ani un acord de împrumut de circa 20 de miliarde de euro cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. În timp ce banii de la Comisia Europeană și BM au ajuns la Guvern, din acordul cu FMI, în valoare de 13 miliarde de euro, aproape 10 miliarde de euro au ajuns la BNR, 2,2 miliarde de euro la Guvern, în timp ce restul de sub 1 miliard, sumă rezervată tot pentru Guvern, nu a mai fost împrumutată.
Potrivit estimărilor Comisiei, dacă în 2019 împrumuturile nete ale Guvernului vor trece de 36 de miliarde de lei, cam cât au fost în 2019, în 2020 statul ar urma să crească datoria cu 51,8 miliarde de lei, mai mult față de 48,1 miliarde de lei în 2009.
După împrumuturile mari din perioada crizei, din 2013 a început o perioadă de consolidare a finanțelor statului, care a culminat în 2015, când Guvernul a închis anul cu împrumuturi nete reprezentând doar 0,7% din PIB.
