Curtea Supremă a propus sesizarea din oficiu a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în dosarul în care fostul consilier al premierului Dăncilă a făcut apel al condamnarea la opt ani de închisoare. După modelul dosarului Elenei Udrea, judecătorii vor să afle dacă decizia CCR privind completele specializate încalcă legislaţia comunitară. Vâlcov ar fi dorit reluarea procesului de la zero pe baza deciziei CCR.
Completul de 5 judecători care soluţionează apelul lui Darius Valcov a pus în discuţia părţilor sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Acest demers a fost ridicat din oficiu.
Instanţa a amânat discuţia până pe 17 octombrie, pentru că avocaţii şi DNA să-şi spună punctele de vedere.
Instanţa vrea să trimită patru întrebări la CJUE privind deciziile CCR şi dreptul european. Mai exact, dacă aplicarea dreptului UE permite unei instanţe naţionale să înlăture aplicarea unei decizii CCR.
Darius Vâlcov, apropiat al fostului ldier PSD, Liviu Dragnea, ar putea scăpa de problemele din justiţie. Procesul său, în care în primă instanţă a fost condamnat la 8 ani de închisoare.
Curtea Constituţională a motivat abia săptămâna trecută decizia din luna iulie prin care a decis existenţa unui conflict de natură constituţională în faptul că la Curtea Supremă nu fuseseră formate complete specializate pe infracţiunile de corupţie. Decizia CCR ar permite tuturor celor care au primit o sentinţă de la un astfel de complet, în primă instanţă, şi nu au încă o decizie finală, să ceară reluarea procesului.
Acesta este şi cazul lui Darius Vâlcov, condamnat de un astfel de complet în anul 2015.
Cum CCR nu a motivat decizia pe această speţă este de aşteptat ca astăzi să amâne termenul până la publicarea motivării. De altfel, decizii similare de amânare s-au dat în urmă cu o săptămână în dosarele lui Victor Ponta, Sebastian Ghiţă şi Viorel Hrebenciuc.
Cum faptele pentru care Darius Vâlcov este chemat în faţa justiţiei au fost comise acum 10 ani, există posibilitatea ca acestea să se prescrie până la o sentinţă definitivă a justiţiei.
Istoricul dosarului
Potrivit DNA, in cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-ar fi contactat pe Darius Valcov, la acea data primar al municipiului Slatina, caruia i-a propus ca, in schimbul oferirii sprijinului in influentarea factorilor de decizie din cadrul autoritatii contractante (SC Compania de Apa Olt SA), in vederea castigarii unor licitatii de lucrari pentru obiective situate in Slatina, Scornicesti, Piatra Olt si Draganesti, sa ii dea 20% din valoarea sumelor incasate, conform contractelor de executie a respectivelor lucrari.
Cu ocazia derularii procedurilor de licitatie referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la indemnul lui Darius Valcov, in mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor conditii de eligibilitate in scopul favorizarii firmei Tehnologica Radion, arata DNA.
Astfel, Tehnologica Radion a castigat licitatiile organizate in cadrul proiectului ‘Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si apa uzata in judetul Olt’, fiind semnate contracte, cu Compania de Apa Olt, pentru mai multe lucrari, de 78.201.552 lei. Astfel, in baza acestei intelegeri, in perioada ianuarie-martie 2011, Darius Valcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totala de 1.200.000 lei (in 3 transe a cate 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizata ori de cate ori contractantul Compania De Apa Olt efectua plati in contul societatii, spun procurorii.
Magistratii arata ca, in perioada aprilie-decembrie 2011, Darius Valcov ar fi primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totala de 2.500.000 lei (in 5 transe a cate 500.000 lei fiecare).
Urmărit penal de DIICOT în dosarul publicării protocolului secret
DIICOT a început urmărirea penală in personam faţă de Darius Vâlcov pentru infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează securitatea naţională (articolul 407 din Codul penal, alineatul 3). Urmărirea penală in personam a fost începută de DIICOT pe 27 februarie 2019, iar de atunci Vâlcov a fost citat de două ori la DIICOT, o dată, în martie şi a doua oară, în aprilie. De fiecare dată, a refuzat să facă declaraţii, prevalându-se de dreptul la tăcere.
Pe 23 august, Darius Vâlcov a publicat pe pagina sa de Facebook protocolul încheiat între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) la data de 7 decembrie 2016. Potrivit articolului 407 din Codul penal, alineatul 3, „divulgarea, fără drept, a unor documente sau date care constituie informaţii secrete de stat, de către cel care ia cunoştinţă de acestea în afara îndatoririlor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani”. Dosarul a fost deschis ca urmare a unei sesizări a SRI din data de 28 august 2018.
