Curtea de Apel București a decis luni falimentul RADET, respingând recursul făcut de Primăria Capitalei. Sentința este definitivă.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, dă asigurări că bucureștenii vor avea în continuare apă caldă și căldură, iar activitatea Regiei va fi preluată de Compania Municipală Termoenergetica.

Potrivit legislației în vigoare, după declararea falimentului urmează lichidarea. RADET are un patrimoniu foarte mic, în principal sediul regiei, care va fi împărțit între creditori. Cum datoriile RADET sunt uriașe – 3,9 miliarde lei – din vânzarea patrimoniului regiei se obține o sumă infimă. Principalul creditor, ELCEN, a chemat deja în garanție Primăria Capitalei pentru recuperarea creanței de 3,8 miliarde lei, transmite Hotnews.

Decizia falimentului vine dupa o lungă perioadă de agonie în care RADET a acumulat datorii de circa 3,9 miliarde lei către ELCEN, producătorul de energie termică, și avarii la rețea din ce în ce mai dese.
Reamintim că RADET se află în insolvență din 2016.

Înainte de pronunțarea sentinței Curții de Apel București, Gheorghe Piperea, administratorul judiciar RADET a anunțat prin intermediul unui comunicat transmis de Primăria Capitalei că nu crede în declararea falimentului.

Nu credem în declararea falimentului, întrucât interpretarea noastră este aceea că nu este permis de legislația în vigoare. Astfel, subliniem faptul că regiile autonome se constituie și funcționează în baza Legii nr. 15/1990 privind transformarea întreprinderilor socialiste de stat în societăți comerciale și regii autonome – prin care anumite activități (cum ar fi distribuția energiei termice, transportul public local) sunt extrase din circuitul comercial obișnuit, pentru a fi încredințate regiilor autonome aflate sub autoritatea tutelară a primăriilor ori a consiliilor locale sau județene. Prin acte normative sucesive, cum ar fi OUG nr.30/1997, aceste regii autonome au fost transformate în societăți naționale sau companii naționale, divizate în mai multe alte entități independente unele de altele. Cu toate că funcționeaza pe bază de gestiune economică și autonomie financiară și sunt proprietare ale bunurilor din patrimoniul propriu (art. 2 si art. 5 din Legea nr.15/1990), regiile autonome fac parte din sectorul public, fiind întreprinderi publice. Regiile autonome au în patrimoniu, spre administrare, bunuri din domeniul public, utilizând, pentru «acoperirea eventualelor deficite» și pentru finanțarea activității proprii, subvenții de la bugetul central sau local (art. 9 din Legea nr.15/1990), iar activitatea acestora poate fi influențată de stat prin credite cu dobânzi preferențiale, comenzi de stat, subvenții, impozite și taxe (art. 43 alin.1 din Legea nr.15/1990). Regiile autonome sunt, indubitabil, comercianți, și pot fi supuse procedurilor de insolvență (art. 3 din Legea insolvenței nr.85/2014), însă nu pot fi supuse lichidării prin faliment, dat fiind regimul juridic special al acestora, precum și faptul că exercită activități economice strategice la nivel național/local. Având în vedere toate acestea, apreciem că insolvența regiei autonome nu va putea adopta decât calea reorganizării judiciare sau calea lichidarii planificate. Dacă activitatea regiei autonome nu mai poate fi salvată prin reorganizare judiciară, lichidarea planificată este necesară pentru transferul ordonat al afacerii și al bunurilor din patrimoniului regiei autonome către o altă întreprindere publică”, a declarat Piperea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 + 7 =