O miză pentru Alexandru Cumpănașu – dar și pentru alți candidați – la Alegerile Prezidențiale este reprezentată, în mod evident de banii pe care îi pot încasa. Pentru că, trebuie să recunoaștem cu toții, mulți candidați intră în cursa pentru președinție, deși nu au șanse reale să prindă măcar turul doi. Vorbim despre un cert capital de imagine, dar și despre o strategie prin care fiecare încearcă să prindă o felie cât mai mare atunci când se vor așeza la masă să negocieze cu celelalte partide turul 2.
În 2019, statul decontează cheltuieli de campanie de până la 10 milioane de dolari. Chiar dacă statul este împrumutat până peste cap, spre deosebire de alte runde prezidențiale, 2019 este scrutinul cel mai bogat financiar. Candidații la președinție pot deconta o sumă aproape dublă față de alegerile precedente, din 2014, când au fost acceptate cheltuieli de maximum 5,4 milioane de euro pe candidat.
Concret, conform legii 334/2006 privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, un candidat la prezidențiale poate cheltui aproape 10 milioane de dolari (41,6 milioane de lei, la un salariu minim brut de 2.080 lei) în campania electorală, din contribuții și donații, bani pe care apoi AEP îi returnează. Atenție, însă! Ca să primească banii înapoi de la stat, „candidații trebuie să aibă acte doveditoare” pentru cheltuielile efectuate în campanie.
Există și o condiție pentru a beneficia de acești bani. Candidatul trebuie să obțină cel puțin 3% din voturile valabil exprimate. Așadar, candidații fără șanse vor pierde garantat bani în campania electorală, dar cine știe să joace bine această carte poate deveni bogat peste noapte. Unul dintre ei este chiar Alexandru Cumpănașu, considerat „actorul” din eșalonul secund considerat inițial a avea cele mai mari șanse să prindă limita de 3 la sută, în acest moment având în jur de 2 la sută.
„Aceste voturi de la primul tur pot fi structurate în raport cu mesajul și personalitatea unui candidat care ajunge în turul doi. Cumpănașu, Bruynseels sunt candidaturi făcute tocmai pentru a putea întări o candidatură din turul doi, în special cea care va fi calificată împotriva lui Klaus Iohannis.
În cazul lor, vorbim de voturi populiste, strânse pe posturi de televiziune, în general pe rețele care promovează teoria conspirației și care încearcă să creeze o dinamică de campanie care să îl defavorizeze pe Klaus Iohannis. Sunt convins că ne vom confrunta cu atacuri mari, pentru că distanța dintre Iohannis și restul este destul de mare”, a spus politologul Cristian Pîrvulescu pentru europaliberă.org.
