Sute de persoane s-au adunat, duminică seara, în Piaţa Universităţii pentru a participa la Marşul pentru Păduri organizat de Greenpeace, Agent Green şi Declic. Oamenii protestează față de inerția autorităților de a stopa mafia lemnului.
Evenimentul are loc în mai multe oraşe din ţară dar şi din străinătate.
Participaţii afişează pancarte cu mesaje precum „Pădurea noastră nu e marfa voastră”, „Cine fuge de sumal taie lemnul ilegal”, „Codrule, codruţule, unde dispari, tu, drăguţule?”, „90.000 ha de păduri seculare, în pericol”, „Stop mafiei lemnului”, „Vrem SUMAL nu lemn ilegal”.
”Din păcate, în ultimii doi ani am pierdut mare parte din cele obținute atunci: un cadru legislativ care pedepsea infractorii din domeniul silvic (legile contravențiilor silvice au fost relaxate recent), transparența autorităților în gestionarea tăierilor ilegale (odată cu punerea pe butuci a aplicației Inspectorul Pădurii și ascunderea datelor relevante din Inventarul Național Forestier), imaginile satelitare care arătau clar situația din teren și dădeau semnale de alarmă. Mai mult decât atât, am pierdut TIMP, ceea ce înseamnă hectare întregi de pădure dispărute în fiecare oră”, precizează organizatorii.
Un studiu recent arată că România încă mai deține 526.000 ha de păduri potențial primare și seculare. Pe lângă o moștenire naturală unică în lume și o biodiversitate pe care, odată pierdută, nu o mai putem aduce înapoi, ele sunt de o importanță vitală în contextul climatic actual. Deseori însă, după tăieri abuzive, reîmpădurirea nici nu mai are loc.
SUMAL, sistemul care verifică circuitul lemnului pe piață, lăsat fără mentenanță
Organizatorii mai spun că s-au scurs ani buni în care Ministerul Apelor și Pădurilor a tot promis în van îmbunătățirea SUMAL, singura soluție eficientă și incoruptibilă pentru combaterea tăierilor ilegale. SUMAL este o bază de date integrată care, atunci când funcționează cum trebuie, conține informații esențiale din domeniul silvic: ce se taie din păduri, unde se taie sau urmează să se taie, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și comercializează. La acest sistem sunt conectați obligatoriu toți actorii din domeniu, de la administratori de păduri (de stat și privați), organisme de control și operatori economici, până la simplul cetățean interesat de soarta pădurilor. SUMAL a apărut în discuție în 2008. Unsprezece ani mai târziu, încă nu avem un sistem funcțional care să verifice circuitul lemnului pe piață.
Actuala versiune a fost lăsată fără mentenanță și se află în pragul colapsului (o spun atât Gărzile Forestiere, cât și proprietarii de păduri sau agenții economici), iar termenele de finalizare pentru SUMAL 2.0 sunt amânate de la an la an fără nicio justificare.
