Iadul nu înseamnă nici cazane cu smoală, nici foc material, văpaie, ci este starea sufletului care nu a răspuns la iubire cu iubire, le-a spus Patriarhul Daniel, bucureștenilor prezenți duminică la sfințirea Bisericii Sfinții Arhangheli-Huedin, scrie Basilica.

Patriarhul Daniel a subliniat că Evanghelia este cea mai puternică dovadă că după moartea trupului sufletul omului continuă existența.

În acest context, Patriarhul a spus că iadul nu înseamnă nici „cazane cu smoală”, nici „foc material, văpaie”, ci un chin de mustrare a conștiinței pentru binele pe care ar fi putut să-l facă omul pe pământ și nu l-a făcut, pentru faptele rele de care nu s-a pocăit.

Este o suferință chinuitoare a omului egoist care n-a răspuns la iubirea milostivă a lui Dumnezeu. (…) Însă iubirea Lui milostivă pe cei din rai, care au răspuns iubirii Lui, îi bucură, iar față de cei care n-au răspuns iubirii Lui produce în ei mustrarea conștiinței, regretul, părerea de rău. Acesta este chinul din iad. Nu e vorba de cazane cu smoală care ard ceva material, ci e vorba de o realitate spirituală, o stare a sufletului care nu a răspuns la iubire cu iubire, care a trăit egoist și a fost insensibil, nepăsător față de sărăcia, boala și suferința celor din jur”, a afirmat Patriarhul Daniel.

El a spus că ne pregătim pentru rai dacă adunăm în suflet, prin rugăciune și fapte bune, iubire milostivă, iar „dacă în sufletul omului se adună răutate, invidie, ură, egoism, delăsare duhovnicească și închidere în sine însuși, în autosuficiență, atunci iadul este deja început în sufletul nostru”. „Dacă avem bunătate în suflet ne îndreptăm spre rai, iar dacă avem răutate în suflet ne îndreptăm spre iad”, a adăugat Patriarhul Daniel.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 + 1 =