Curtea de Apel Bucuresti a decis ca Partidul Social Democrat (PSD) trebuie sa faca publice sursele de finantare si prestatorii de servicii de la „mitingul impotriva abuzurilor” din Piata Victoriei, organizat de formatiunea politica pe 9 iunie 2018. Decizia este definitiva, relatează Ziare.com.
Din punct de vedere tehnic, instanta a mentinut o decizie similara data de instanta inferioara, Tribunalul Bucuresti, si a respins recursul facut de formatiunea politica.
„Respinge recursul ca nefondat. Definitiva”, este minuta Curtii de Apel Bucuresti.
Partidul Social Democrat trebuie sa faca aceste infomatii publice la solicitarea jurnalistului Ovidiu Vanghele, fondator al Centrului pentru Investigatii Media (CIM). Acesta a solicitat datele in baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informatii publice.
Ovidiu Vanghele a vrut sa afle sursele de finantare si prestatorii de servicii privind mai multe actiuni organizatorice, cum ar fi transportul participantilor din localitatile de domiciliu catre Bucuresti, asigurarea de apa si mancare pentru acestia, amenajarea locului de desfasurare a evenimentului (instalare scena, instalare ecrane, difuzare muzica, difuzare Finala Roland Garros 2018 etc.).
La acest miting s-a estimat ca ar fi participat 130.000 de oameni.
Dupa ce PSD a refuzat sa-i puna informatiile la dispozitie, Ovidiu Vanghele a deschis un proces in contencios-administrativ. Jurnalistul a fost reprezentat in instanta de Elenina Nicut, avocata care a invins si Curtea Constitutionala.
Informatiile legate de organizarea mega-mitingului PSD „impotriva abuzurilor” din Piata Victoriei, pe 9 iunie 2018, sunt de interes public, deoarece privesc activitatea partidului politic, motiva Tribunalul Bucuresti.
Magistratii au respins apararile facute de avocatii PSD, care au sustinut ca nu pot oferi aceste date invocand prevederi din Legea contabilitatii nr. 82/1991, Legea 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, dar si controalele specifice realizate de Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) sau ANAF.
„In realitate, Legea nr. 544/2001 este complementara si, mai important, presupune o forma de descentralizare, in sensul ca orice cetatean are dreptul de a solicita informatii punctuale, fiind fara relevanta reglementarea in paralel a altor forme de transmitere de informatii catre alte autoritati de control”, motiveaza Tribunalul Bucuresti.
Instanta a mai aratat ca informatiile de interes public reprezinta un drept al cetateanului ce nu poate fi negat ori subminat prin invocarea faptului ca exista deja instituite alte mijloace de control.
