România nu înseamnă numai lupta și scandalul din politică. Înseamnă mult mai mult decât atât.
Dacă ați încercat vreodată să demarați un mic business, să deschideți o firmă, să angajați câțiva oameni într-un magazin fie și de dimensiuni reduse sau să puneți pe picioare o mică redacție a vreunui site ori televiziune on-line, ați fi remarcat – probabil că mulți ați și făcut-o deja, că acest lucru este extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil în multe cazuri.
Pur și simplu nu găsiți oamenii necesari, iar dacă îi găsiți veți constata că nu sunt nici pe departe pregătiți pentru ceea ce intenționați să le cereți
Iar asta în condițiile în care ne plângem cu toții de lipsa locurilor de muncă și de marele pericol al șomajului, care pândește devastator aproape la fiecare pas.
Paradox? Nici pe departe. Se cheamă educație și vocație. Sau pregătirea și formarea forței de muncă, noțiuni care par extrem de simple și familiare. DAR ELE DOAR PAR să fi astfel.
Adevărul este că în România nu există – încă – așa ceva.
Învățământul dual, demersul antreprenorial, educația și pregătirea vocațională a tinerilor, încă din școală, dialogul și comunicarea permanente pe aceste teme – iată doar câteva din aspectele fundamenale ale unei societăți moderne, care în România este cam de mult și fără succes așteptată. Și care trebuie, într-un fel sau altul, să pornească pe un drum, oricât ar fi acesta de greu, de sinuos și oricât de tentante ar fi demersurile și duelurile politice, mult mai rapid profitabile, teoretic, în condiții actuale.
Este exact semnalul de alarmă – și de urgență – pe care îl trage, într-o nouă ediție a dialogurilor sale sub genericul ENTER, eperimentatul și valorosul jurnalist și om de cultură Inocențiu Voinea, într-un dialog relativ scurt, 18 minute, dar plin de surprize și imbolduri neașteptate, cu mai tânărul antreprenor de succes Alin Văleanu – foto, remarcabil pus în valoare de maturitatea gazetarului.
Dintr-un subiect aparent tern și scolastic, Voinea și Văleanu fac un uimitor mini-show al adevăratelor resorturi ascunse, adânc, în structura „celulară” a societății românești, o societate neașteptat – încă – de bolnavă și blocată în vechile metehne ale centralismului stângist și ale unei iluzorii meritocrații patriarhal-balcanice.
https://youtu.be/d6gC3RLoqWY
