Completurile de trei judecători au fost legal constituite. Curtea Constituţională a stabilit miercuri că nu există conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa constituirii completurilor de judecată, au declarat pentru HotNews.ro oficiali ai CCR.
Judecătorii CCR au amânat pronunțarea pe acest subiect în mai multe rânduri.
În 7 noiembrie, Teodor Meleşcanu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi instanța supremă în privinţa constituirii completurilor de judecată.
„Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) şi art. 126 alin. 4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii”, explica Meleşcanu.
În opinia sa, „dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat, a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii”.
„Acest lucru a fost semnalat la început de unele instanţe din ţară care au admis excepţiile de neconstituţionalitate ale unor justiţiabili, sesizând Curtea Constituţională cu această problemă. În acelaşi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizări venite din partea cetăţenilor şi a sesizat, la rândul său, Curtea Constituţională, în legătură cu problema constituirii completurilor de 3 judecători. Prin urmare, era de datoria mea, ca preşedinte al Senatului, Cameră decizională în procedura parlamentară a adoptării legii organice privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 75 alin. 1 şi alin. 3 din Constituţia României, să sesizez Curtea Constituţională în legătură cu acest conflict juridic de natură constituţională. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit art.16 din Constituţia României, cetăţenii sunt egali în faţa legii şi nimeni nu este mai presus de lege”, mai spunea Meleşcanu.
De asemenea, președintele Senatului argumenta că hotărârile conducerii Înaltei Curți, de stabilire a completelor de judecători, „determină o stare de incertitudine juridică”. El a mai susținut că normele de compunere a instanțelor trebuie stabilite astfel încât să asigure imparțialitatea judecătorilor.
Președintele Înaltei Curții de Casație și Justiție Corina Corbu a declarat, în susținerea punctului de vedere în fața Curții Constituționale, că instituția nu a adăugat la lege și nu a încălcat prevederile legale privind alcătuirea competurilor de judecată.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află pentru a treia oară în ultimele 14 luni în faţa Curţii Constituţionale în calitate de parte într-un conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul României. De data aceasta i se impută Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie faptul că şi-a arogat atribuţia de legiferare în materia legii organice în ceea ce priveşte modul de compunere a completurilor de trei judecători în materie penală. Nu voi relua în faţa dumneavoastră argumentele pe care le-am expus în punctul de vedere transmis şi în raport de care eu am convingerea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin cele două dispoziţii, nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile Legii 304. Nu a făcut nimic altceva decât a rămas în limitele unei operaţiuni clasice de organizare a executării Legii 304”, a declarat Corina Corbu în fața judecătorilor CCR.
