Ceea ce se întâmplă azi, în China, este inimaginabil. O imagine apocaliptică care ne aduce aminte cât de înspăimântătoare poate fi natura atunci când nu putem să deținem controlul.
Nimeni nu mai are voie să intre și să iasă din micul orașul Wuhan, unde au fost identificate primele îmbolnăviri. Traficul aerian și feroviar a fost suspendat, iar transportul public a fost, și el, închis temporar în orașul în care trăiesc peste 11 milioane de oameni. Sunt probleme serioase de aprovizionare.
Panica în oraș este devastatoare: camerele de gardă și spitalele au ajuns neîncăpătoare. Oameni bolnavi, chiar pe moarte, zac pe dușumele, pentru că nu mai este loc nici măcar pe coridoare.
Pe fondul unei crize majore, autoritățile au decis să se facă într-un timp record, două spitale modulare cu 1000 de paturi pentru bolnavii spitalizati cu coronavirus. Și le vor face fără probleme pentru că au mai construit unul în 2003, la debutul epidemiei SARS.
Organizația Mondială a Sănătății ia măsuri radicale de protecție a populației atunci când vorbim de virusuri cu structură genetică necunoscută. Virusul circulă, iar România pare destul de nepregătită pentru o astfel de ofensivă biologică, cu toate că avem epidemiologi și experți în sănătate publică foarte buni.
E dificil de întrevăzut cum vom face față unui val de infecții cu un coronavirus în contextul în care Ministerul Sănătății nu a reușit asigurarea stocului de vaccinuri pentru gripa sezonieră. Reținem însă ceea ce s-a stabilit de autorități:: eventualele cazuri vor fi tratate la „Matei Balş”, „Victor Babeş” şi la spitalele de boli infecţioase din Iaşi, Cluj şi Timişoara, iar toate autorităţile de sănătate publică, inclusiv medicii de familie, vor fi informate privind definiţia de caz. Cu alte cuvinte, medicii sunt informați în viteză cum să recunoască semnele unei posibile infecții.
Problema, repet, ține de managementul național. Vom vedea dacă actuala echipă din Ministerul Sănătății va putea face față provocărilor care vin din zona sănătății publice.
