Crin Nicu Bologa, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef al DNA, consideră că Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit în ultimii ani vulnerabilă, apreciind că aceasta este şi percepţia publică, potrivit proiectului său de management, publicat miercuri pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

„Percepţia publică, dar şi a mea personală este că, în ultima perioadă de timp, mai ales după revocarea din funcţia de procuror şef a d-nei procuror Laura Codruţa Kovesi, Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit vulnerabilă, disfuncţionalităţile existente la nivelul direcţiei s-au agravat şi au apărut altele noi.

Disfuncţionalităţile pe care le-am identificat (…) sunt cauzate de imposibilitatea asigurării unor condiţii optime de lucru, de schimbări legislative frecvente, inclusiv de competenţă, de nereceptarea corespunzătoare a unor sarcini, de lipsa de eficienţă în exercitarea funcţiilor managementului, de atacurile asupra instituţiei şi a personalului acesteia, de lipsa de reacţie instituţională la aceste atacuri şi de anumite conduite necorespunzătoare a personalului”, se arată în proiectul de management.

Au fost identificate mai multe disfuncţionalităţi privind personalul, printre care lipsa de experienţă a unor procurori în instrumentarea cauzelor de corupţie, nerespectarea principiului specializării procurorilor la serviciile teritoriale, existenţa unor funcţii de conducere neocupate (18 din 42) şi a unui număr important de posturi de execuţie vacante (29 din 153).

„Una din cauzele acestei disfuncţionalităţi este faptul că DNA nu mai este atractivă pentru procurorii celorlalte structuri de parchet.

Atacurile personale asupra acestora şi a familiilor lor, expunerea publică cu multe informaţii denigratoare neadevărate, începerea unor proceduri disciplinare şi chiar penale ca urmare a plângerii unor persoane cercetate, dar şi atacurile asupra instituţiei au făcut ca mulţi procurori de valoare să plece din DNA, iar alţii să ezite să se înscrie la examenul de intrare în structură (…).

Crin Bologa, omul propus de Cătălin Predoiu la DNA, este SPAIMA corupţilor din Ardeal

Mai mult, a crescut vechimea necesară pentru a fi eligibil ca procuror DNA, de 6 la 10 ani, ceea ce a redus aria de selecţie”, explică Bologa, citat de Agerpres.

O altă problemă identificată de candidat este numărul din ce în ce mai scăzut de sesizări venite atât din partea cetăţenilor, cât şi din partea celorlalte instituţii ale statului.

„Această situaţie poate avea mai multe cauze, dintre care unele obiective, cum ar fi scăderea numărului faptelor de corupţie. Alte cauze sunt subiective şi aici se pot lua măsuri de remediere.

O cauză ar fi scăderea încrederii cetăţenilor în activitatea DNA, ca urmare a scandalurilor în care a fost implicată în ultima perioadă, cu expunere masivă în mass-media şi nu întotdeauna cu respectarea adevărului.

O altă cauză ar fi nesesizarea tuturor faptelor de corupţie de către angajaţii unor instituţii publice (…). De asemenea, au scăzut masiv sesizările primite de la serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor, după Decizia Curţii Constituţionale (…) referitoare la măsurile de supraveghere puse în aplicare de Serviciul Român de Informaţii, cu toate că această decizie nu interzice structurilor de informaţii să furnizeze datele pe care le obţin în activitatea desfăşurată, cu privire la săvârşirea de infracţiuni”, se precizează în documentul citat.

O altă disfuncţionalitate avută în vedere este comunicarea publică, în contextul în care au existat atacuri permanente la adresa instituţiei, dar şi comportamente ale unor procurori „neconforme cu deontologia profesiei”.

„Pentru viitor se impune reacţia fermă a instituţiei faţă de eventualele comportamente neconforme cu statutul de magistrat, reacţie care să fie adusă la cunoştinţa cetăţenilor şi explicată, mai mult decât printr-un comunicat de presă. Pe de altă parte, aceeaşi reacţie fermă trebuie avută şi faţă de denigrarea pe nedrept a instituţiei şi a angajaţilor acestora”, susţine Bologa.

Obiectivul său strategic este, conform proiectului publicat de CSM, „asigurarea unui act de justiţie eficient şi de calitate în combaterea corupţiei la nivel înalt, consolidarea progreselor obţinute şi realizarea unor anchete penale profesioniste şi imparţiale, cu respectarea deplină a drepturilor persoanelor şi a garanţiilor procesuale prevăzute de lege”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

3 + 8 =