Orban spune că „şefimea şi-a tras pensii nesimţite de 15.000-20.000 de lei” şi că acestea reprezintă o „sfidare la adresa oamenilor care au muncit o viaţă”.
Ludovic Orban le-a cerut, în cadrul şedinţei de guvern de marţi, miniştrilor Muncii, Apărării şi Internelor să aibă în vedere recalcularea „pensiilor nesimţite”.
„Doamna ministru (a Muncii – n. red.) şi domnul ministru de Interne, domnul ministru al Apărării, ar trebui să ne uităm un pic şi la vârsta de pensionare şi, de asemenea, să vedem cum putem asigura recalcularea pensiilor nesimţite.
Cele care au fost făcute prin umflarea pe ultima sută de metri a veniturilor pentru a se ajunge la o pensie mai mare decât e plafonul acum şi anume salariul brut.
Ar trebui să corectăm aceste nedreptăţi, pentru că provoacă o nemulţumire profundă, inclusiv pentru cadrele militare, pentru jandarmi.
Pentru că şefimea şi-a tras pensii nesimţite, profitând de portiţele lăsate în actul normativ şi aşa ne-am trezit cu pensii de 15.000-20.000, care chiar sunt o sfidare la adresa unui om care a muncit o viaţă şi care la finalul unei cariere de 35-40 de ani are o pensie cât de cât rezonabilă.
Ele (soluţiile – n.red.) trebuie cântărite foarte bine, analizate foarte bine, trebuie studiată foarte bine baza legală şi constituţională şi nu uitaţi de analiza comparativă a sistemelor publice de pensii din ţările europene pe care le-am convenit”, a spus prim-ministrul Ludovic Orban, citat de digi24.
9 răspunsuri
Bună ziua,
Tot ce trebuie să știți despre pensiile militare
,,Mulți vorbesc de pensiile militare, dar știu oare ceva despre ele? Articolul este realizat cu sprijinul unor specialiști în domeniu. Poate așa vor înțelege toți cei care dezbat acest subiect că pensiile militare nu sunt ceva magic, ele au multe elemente asemănătoare celor din sistemul public și sunt similare celorlalte armate din țările membre NATO.
Sistemul pensiilor militare de stat
În primul rând, trebuie lămurită o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivității și pensiile militare de stat. Se lasă să se înțeleagă că militarii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe și impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai greșit. Veniturile pe care militarii le obțin din solde, sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public.
Și, totuși, care este principala diferență dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat?
În termenii cei mai simpli, această diferență se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabilește cuantumul pune în relație punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe țări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.
Această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început acum mai mult de 10 ani împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Militarii sunt considerați ca beneficiari de pensii nesimțite, de pensii speciale, de pensii nemeritate.Sunt acuzați că ies la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Sună revoltător, nu-i așa? Să ne lămurim, pe scurt, încercând să nu abuzăm de cifre, statistici și formule de calcul. Și nici de lozinci sau sloganuri.
Vârsta de pensionare
În Legea nr. 223/2015 2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este stabilită în funcție de anul nașterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani și trei luni, pentru cei născuți în luna octombrie 1959 și care crește progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la 60 de ani, pentru cei născuți după luna ianuarie 1970.
Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite, speciale sau alte condiții (personal aeronavigant, personal ambarcat, parașutiști sau alte categorii de persoane a căror activitate se desfășoară în condițiile menționate) cu perioade corespunzătoare. Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.
Metodologia este asemănătoare cu cea din sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale (personal navigant, personal care lucrează în condiții de risc radiologic, chimic, anumite categorii de personal artistic, personal care își desfășoară activitatea în subteran etc).
Există și o altă categorie de pensionari militari care au trecut în rezervă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare: militarii disponibilizați la sfârșitul anilor ‘90, prin efectele Ordonanței 7 din 1998, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a armatei. În urma acestor disponibilizări, efectivele militare s-au redus masiv, de la o armată de peste 300.000 de oameni, în 1990, la aproximativ 80.000 după anul 2000. Pensiile acestor militari sunt, în general, pensii militare de serviciu cu vechime incompletă, în cuantumuri reduse.
Câți pensionari militari se află în evidența Casei Sectoriale de pensii a MApN și care este valoarea acestor pensii?
La acest moment, în evidența Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale se află aproximativ 65.000 de pensionari militari. Pensia medie brută pentru vechime completă aflată în plata casei de pensii a MApN este de aproximativ 3.500 lei. Aproape 60% din numărul total de pensionari militari au pensiile sub această valoare medie. Doar 6% dintre pensionarii militari au pensii cuprinse între 7.000 și 10.000 de lei și aproximativ 2,6% depășesc pragul de 10.000 de lei lunar (în marea lor majoritate, foști magistrați militari sau foști aviatori).
Care este media salariilor militarilor activi?
Soldele lunare nete maxime pentru ofițeri, de exemplu, se situează, în 2019, astfel: 2.681 lei pentru locotenenți, între 3.200 și 5.400 lei pentru gradele de căpitan până la locotenent-colonel, 8.300 câștigă maximum un colonel, 10.600 lei un general de brigadă, ajungându-se până la aproximativ 17.000 lei pentru generalii de patru stele. Pentru celelalte categorii de personal, soldele se înscriu între 1.900 și 6.000 lei pentru subofițeri și maiștri militari și între 1.700 și 3.800 de lei pentru soldații și gradații profesioniști. Cam acestea sunt salariile „exorbitante” ale militarilor.
Este algoritmul de calcul al pensiilor militare de stat justificat?
În primul rând, sistemul pensiilor militare de stat a fost instituit în România acum aproape 160 de ani, de Alexandru Ioan Cuza și păstrat aproape neschimbat de atunci încoace.
Motivarea de atunci era foarte asemănătoare cu cea de astăzi și este, în fapt principiul pe care îl urmează cam toate țările din lume. Găsim la articolul 4 din actuala lege a pensiilor, Legea 223 din 2015, următoarea formulare: sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României.
Avem, deci, două filoane principale prin care legiuitorul a motivat asigurarea acestui tratament pentru militari la trecerea în rezervă: compensarea riscurilor din timpul carierei militare și instituirea unor măsuri reparatorii în raport cu limitarea sau interzicerea unor drepturi fundamentale care sunt garantate pentru restul societății. Să le abordăm pe rând.
1.Compensarea riscurilor
Majoritatea contestatarilor și opozanților sistemului pensiilor militare se raportează exclusiv la riscurile la care s-ar supune, mai mult sau mai puțin, militarii pe timpul carierei militare. Sunt voci care spun că pensiile militare s-ar justifica cel mult pentru militarii care luptă în teatrele de operații, nu și pentru cei care au rămas în țară, prin cazărmi și birouri.
Să nu intrăm neapărat în logica jurământului militar, prin care militarul se angajează să-și sacrifice viața în exercitarea îndatoririlor de apărare a țării. Am putea fi acuzați de patetism, deși eroii armatei noastre căzuți la datorie, militarii răniți în misiunile executate în teatrele de operații ori în țară și familiile acestora ar fi argumente foarte puternice.
Putem fi de acord și că unii dintre militari se supun mai multor pericole decât alții, dar rămâne de văzut cum s-ar putea cuantifica în mod obiectiv aceste diferențe. Dacă ar exista astfel de metode obiective, atunci s-ar putea discuta și de pensii diferite pentru medicii care fac operații riscante față de cei care se ocupă doar cu prescrierea rețetelor. Sau ar putea fi diferențiată importanța muncii și, implicit, a drepturilor de pensie pentru actori înfuncție de rolurile jucate de-a lungul carierei, a profesorilor în funcție de rezultatele obținute de elevi, a compozitorilor în funcție de popularitatea creațiilor muzicale, a sportivilor în funcție de complexitatea disciplinei la care au obținut medalii și tot așa.
Este imposibil și nedrept să plasăm pe o scală a importanței și valorii profesiile și ocupațiile. Munca tuturor este importantă și trebuie respectată, a medicilor, a profesorilor, a muncitorilor, a militarilor, a economiștilor, actorilor, magistraților, aviatorilor, mecanicilor de locomotivă sau marinarilor, însoțitori de bord ori funcționari publici, angajați la stat ori la privat. Revenind la militari, sunt câteva elemente de punctat în ceea ce privește raportarea lor la riscurile profesionale:
• Numărul de militari rotiți în misiunile executate de Armata României în teatrele de operații, în ultimii 30 de ani, depășește 50.000.
• Modificările de natură legislativă au făcut ca participarea la aceste misiuni în teatrele de operații să nu mai fie pe bază de voluntariat, ci a devenit obligație de serviciu. Ca atare, numărul militarilor trimiși în misiuni peste hotare va fi din ce în ce mai mare.
• În plus, foarte multe dintre acțiunile și misiunile desfășurate pe teritoriul național implică riscuri la fel de mari (operarea aeronavelor militare, tragerile de luptă cu toate categoriile de armament, operațiunile executate cu materiale explozive, manipularea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate și exemplele ar putea continua).
• După trecerea în rezervă, militarii rămân, conform legii, cu obligații militare până la împlinirea vârstei la care se trec în retragere și sunt scoși din evidențele armatei.
2.Compensarea interzicerii sau restrângerii unor drepturi și libertăți fundamentale pentru militarii activi
Cel de-al doilea pilon pe care se legitimează sistemul pensiilor militare în toate țările în care funcționează (adică aproape toate țările NATO și multe din afara Alianței) ține de drepturile și libertățile fundamentale care sunt restrânse sau chiar interzise pentru militarii în activitate. Haideți să vedem care sunt acestea, așa cum sunt ele prevăzute în Constituția României și care sunt prevederile corespondente din statutul cadrelor militare.
Dreptul la muncă
Constituția României:
Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.
Libertatea economică: Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.
Statutul cadrelor militare: Cadrelor militare în activitate le este interzis:
1. a) să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;
2. b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale
Sunt situații frecvente în care, din cauza deselor schimbări de garnizoană pe care le fac militarii în evoluția în carieră, ei rămân unicii întreținători ai familiei, singurii care câștigă venituri. Însă posibilitatea de a presta activități lucrative suplimentare este restricționată, în condițiile prevăzute de statut.
Dreptul de asociere
Constituția României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.
Statutul cadrelor militare:
art. 28 lit. a: militarilor le este interzis să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții publice; iar la art. 29 lit. c sunt interzise constituirea în forme de asociere cu caracter sindical ori care contravin
comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei.
Dreptul la grevă
Constituția României:
Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.
Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. c) Militarilor le este interzis să declare sau să participe la grevă.
Cu alte cuvinte, față de aceste interdicții, singura formă de protecție a militarilor în fața unor situații de tratament injust cu privire la drepturile care se cuvin oricărui salariat este doar cadrul legal asigurat de statutul cadrelor militare. Militarii nu pot apela la forme de organizare sindicală pentru apărarea drepturilor lor și nici nu pot întrerupe activitatea în nicio situație, așa cum o pot face celelalte categorii profesionale, chiar și magistrații, după cum am văzut recent.
Dreptul de a fi ales
Constituția României: Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.
Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. b) Militarilor le este interzis să candideze pentru a fi aleși în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și în funcția de președinte al României.
Libertatea întrunirilor
Constituția României: Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere.
Statutul cadrelor militare: Art. 29 lit. g: participarea la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă.
Una dintre sintagmele care au fost atribuite militarilor este și aceea de „marea mută”. Înțelegem acum că acest lucru se datorează nu lipsei de apetență pentru atitudinile civice, ci interdicției exprese din statutul cadrelor militare.
Libera circulaţie
Constituția României: Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat.
Statutul cadrelor militare: art. 29 lit h: cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condițiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.
Deplasarea militarilor este restricționată nu doar pentru străinătate, ci și pe teritoriul național, prin regulamentele aplicate, în care sunt prevăzute proceduri de avizare a „părăsirii garnizoanei”, chiar dacă aceste deplasări se fac în timpul liber, în interes personal.
Libertatea de exprimare
Constituția României: Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
Statutul cadrelor militare: (art. 29 lit a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului. De asemenea, interacțiunea militarilor activi cu mass-media este posibilă doar cu respectarea unor proceduri prevăzute de reglementările interne în acest domeniu.
În plus:
Constituția României: Munca forţată este interzisă. Dar nu constituie muncă forţată activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.
Cu alte cuvinte, militarii se află la dispoziție 24 de ore din 24. Ei pot fi chemați oricând de la domiciliu sau din timpul liber pentru îndeplinirea sarcinilor și misiunilor încredințate, pot fi solicitați să intervină în sprijinul autorităților locale și centrale pentru limitarea efectelor calamităților naturale sau vremii nefavorabile, sunt dislocați pe perioade lungi în poligoane și facilități de pregătire și instruire, fără a primi drepturi salariale suplimentare și fără posibilitatea de a refuza aceste sarcini. De altfel, refuzul de a executa un ordin legal, precum și insubordonarea reprezintă pentru militari infracțiuni pedepsite de Codul Penal.
Concluzii
Pe acest al doilea palier de argumentație, este evident că, în situația în care s-ar considera justificată eliminarea pensiilor militare de stat, în scopul tratamentului egal al pensionarilor, este necesar tratamentul egal și nediscrimnatoriu și pe timpul desfășurării vieții active. Nu putem discuta de tratament egal doar la sfârșitul carierei, ci și pe timpul acesteia.
Există două opțiuni pentru aceasta:
Interzicerea drepturilor și libertăților fundamentale menționate mai sus tuturor categoriilor de salariați, din mediul public sau privat, ceea ce evident, ar fi o aberație.
Eliminarea tuturor interdicțiilor și restricțiilor din domeniul drepturilor și libertăților fundamentale pentru militari. Aceasta ar însemna renunțarea la Statutul cadrelor militare și remunerarea militarilor potrivit Codului muncii.
Aceasta ar însemna, printre altele:
• Militarii își vor desfășura activitatea după programul de lucru valabil pentru toate celelalte categorii de salariați. Activitatea care depășește opt ore de lucru va trebui compensată în conformitate cu Codul muncii, iar menținerea activității 24 de ore din 24 în unitățile militare va trebui acoperită cu costurile și personalul suplimentar necesare pentru încadrarea în prevederile legislației muncii. Altfel spus, vom avea apărare națională opt ore pe zi, în general, cu excepții acolo unde se pot organiza schimburi de lucru.
• Militarii vor avea dreptul de a se asocia în sindicate, care să negocieze pentru ei condițiile de muncă, de salarizare, condițiile în care se acceptă executarea misiunilor cu grad ridicat de risc, condițiile în care se execută sau nu ordinele. Va fi necesară, complementar, abrogarea acelor prevederi ale Codului Penal referitoare la militari, în aspectele care vor intra în contradicție cu Codul muncii.
• Posibilitatea pentru militarii în activitate de a se înscrie în partide politice, de a face propagandă politică în unitățile militare, de a candida în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și la Președinția României.
• Posibilitatea militarilor de a declara grevă, de a organiza mitinguri și demonstrații de protest ori de câte ori se consideră nedreptățiți.
• Prestarea liberă a oricărei activități economice, afaceri, inițiative private care să completeze veniturile militarilor, în aceleași condiții cu ale salariaților din sistemul public sau privat.
Dacă ne dorim o astfel de armată, dacă putem crede că acesta ar putea fi cel mai eficient mod de a organiza sistemul de apărare și securitate națională pentru România, atunci eliminarea sistemului pensiilor militare de stat ar fi posibilă și pensionarii ar putea beneficia de același sistem de calcul al pensiilor în viitor. TRATAMENTUL EGAL CU SISTEMUL CIVIL TREBUIE ASIGURAT, AȘA CUM ARĂTAM MAI SUS, PE ÎNTREGUL TRAIECT PROFESIONAL AL MILITARILOR, NU DOAR DUPĂ TRECEREA ÎN REZERVĂ.”
Sursa http://presamil.ro/tot-ce-trebuie-sa-stiti-despre-pensiile-militare/?fbclid=IwAR13bqp08nQvRsSxjlUqdVYUKVzHxdGF-a_Z-IDqolKYrrSRSjw-ZtXP7A8
ESTE DE MENȚIONAT FAPTUL CĂ PENSIONARII MILITARI REZERVIȘTI SUNT SINGURII PENSIONARI CARE AU OBLIGAȚII DE SERVICIU, OBLIGAȚII MILITARE, DUPĂ IEȘIREA LA PENSIE( TRECEREA ÎN REZERVA ARMATEI) ÎN SITUAȚIA DECLARĂRII STĂRII DE RĂZBOI SAU A STĂRII DE MOBILIZARE!!! IAR CEILALȚI CETĂȚENI, FEMEILE DE TOATE VÂRSTELE ȘI BĂRBAȚII PESTE 36 DE ANI, CARE NU AU ÎNDEPLINIT SERVICIUL MILITAR, NU AU OBLIGAȚII MILITARE LA DECLARAREA STĂRII DE MOBILIZARE SAU DE RĂZBOI !!!
Cei 29 de militari, care au căzut în teatrele de operații, după 1989, îndeplinind misiuni la ordin. Copii acestor eroi nu primesc 150 de euro pensie militară de urmaș, dar unora le stau în gât militarii care-și dau viața pentru binele lor:
Sublocotenentul (pm) Ciprian-Ștefan Polschi – 5 septembrie 2019
Sublocotenentul (pm) Mădălin Stoica – 15 septembrie 2017
Sublocotenentul (pm) Adrian Vizireanu – 7 mai 2016
Sublocotenentul (pm) Claudiu-Constantin Ştefan Vulpoiu – 30 martie 2014
Sublocotenentul (pm) Adrian Postelnicu – 22 septembrie 2013
Sublocotenentul (pm) Vasile Claudiu Popa – 22 septembrie 2013
Sublocotenentul (pm) Ion-Lucian Leuştean – 9 mai 2012
Sublocotenentul (pm) Constantin-Laurenţiu Lixandru – 5 mai 2011
Sublocotenentul (pm) Cristian-Petru Filip – 1 octombrie 2010
Sublocotenentul (pm) Marius Florin Sfecheş – 1 octombrie 2010
Sublocotenentul (pm) Dan Ciobotaru – 23 iunie 2010
Sublocotenentul (pm) – Caracudă Paul – 23 iunie 2010
Sublocotenentul (pm) Florin Bădiceanu – 23 februarie 2010
Maiorul (pm) Iuliu-Vasile Unguraş- 7 aprilie 2009
Maiorul (pm) Tiberius-Marcel Petre – 3 aprilie 2009
Sublocotenentul (pm) Claudiu Chira – 26 februarie 2009
Sublocotenentul (pm) Dragoş Traian Alexandrescu – 31 august 2008
Sublocotenentul (pm) Claudiu Marius Covrig – 13 iunie 2008
Sublocotenentul (pm) Ionuţ Cosmin Sandu – 20 martie 2008
Sublocotenentul (pm) Ioan Grosaru – 21 septembrie 2007
Sublocotenentul (pm) – Aurel Marcu – 6 septembrie 2007
Sublocotenentul (pm) Ionel Gheorghiţă Drăguşanu – 20 iunie 2006
Sublocotenentul (pm) Bogdan Valerian Hâncu – 27 aprilie 2006
Sublocotenentul (pm) Narcis Şonei – 24 aprilie 2005
Sublocotenentul (pm) Iosif-Silviu Fogaraşi – 11 noiembrie 2003
Sublocotenentul (pm) Remus Brânzan – 17 septembrie 1996
Pentru unii politicieni nu trebuie vărsată nici o picătură de sânge, pentru a le apăra fundul și averile lor.
Vreți o țară ca afară? Toate obligatiile de natură salarială și de pensii asumate prin aderarea la NATO trebuie respectate!
PENSIONAREA CADRELOR MILITARE DIN STATELE membre NATO:
Turcia
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului
Italia
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.
Ungaria
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 45; pensia: 60% din ultimul salariu brut;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 50; pensia: 60% din ultimul salariu brut;
– Generali: vârsta: 55; pensia: 60% din ultimul salariu brut.
Belgia
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.
Franţa
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
Germania
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
Marea Britanie
– Personalul militar beneficiază de o legislaţie proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil;
– Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
– Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;
– Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.
[Nota: Corelat cu materialul redactat, rezulta ca militarii britanici beneficiaza la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit in ultimii 3 ani, pt. fiecare an in serviciul militar. In aceasta ipoteza, fara a avea certitudinea, rezulta ca britanicii au drept de pensie militara de cca. 60% din respectivul salariu pt. 18 ani de serviciu militar, iar pt. fiecare an in plus se adauga 3,3%].
Olanda
– Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.
[Nota: Aici exista o inadvertenta. Rezulta ca in fapt, exista o legislatie separata fata de civili. In caz contrar, am ajunge la concluzia ca la toti olandezii pensia se calculeaza pe baza ultimului salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu, ceea ce nu poate fi real. Dupa cum stau lucrurile ar rezulta ca in Olanda militarii au de departe cele mai mari pensii fata de alti cetateni. In conditiile in care un colonel olandez are o solda lunara cuprinsa intre 8 000 si 10 000 de euro].
Polonia
– Ofiţeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
S.U.A.
– legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;
– pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar;
PENSIA MILITARA MEDIE IN UNELE STATE MEMBRE NATO
Pensionarul militar român are o pensie medie de 600 de euro, cea mai mică dintre pensiile de serviciu. În Ungaria, Cehia şi Polonia, pensia militară medie este dublă – 1200 de euro. Pentru toate celelalte ţări din NATO, pensia medie este 3.200 de euro, iar în SUA de 5.632 USD/lună
Aceasta este recunoștința socială pe care statul o acordă apărătorilor ei, Un stat slăbit , o țară distrusă de cei care fac politică de 30 de ani . Militarii nu au făcut politică , ei sunt doar sclavi în uniformă, datori să moară pentru binele vostru iar din păcate, unii, le scuipați mormintele.
Pensiile militare de stat nu sunt pensii speciale, sunt pensii de serviciu( solde de rezervist) pentru existența obligațiilor militare de serviciu după trecerea în rezervă. Nu se platesc de către Casa Nationala de Pensii, ci din fondurile ministerelor de resort, care produc, inca, prin industria noastra de armament, sume importante in valuta, din contractele pe armament, munitii, materiale si servicii.
Actuala legislație trebuie modificată urgent. Trebuie modificat Art.3.(5) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în sensul că art3.(5) trebuie să fie reformulat și să aibă următorul conținut:,, La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbații și femeile cu vârste cuprinse între 20 și 63 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar. ” Astazi, obligatii militare au doar barbații cu vârste cuprinse între 20 si 35 de ani, militarii in activitate si pensionarii militari barbati si femei până la vârsta de 63 de ani. Așadar, în prezent, exista privilegii speciale pentru unii cetațeni de a nu avea obligatii militare la declararea stării de mobilizare sau de război.
Vrem lege privind obligativitatea serviciului militar în caz de război, pt. toți cetățenii – bărbați și femei, cu vârsta până în 63 ani! După modelul discriminaților si huliților pensionari militari! Vrem obligativitatea serviciului militar in caz de razboi, in frunte cu ciumpalacii și cu fufele cărora le stau în gât pensiile militarilor! Fără privilegii și fără discriminări!
O obligație civică cu caracter general – cum este obligația de a participa la mobilizare/ război – dar care se aplică doar anumitor cetățeni( militari activi și pensionați, în rezervă), constituind astfel o minoritate în România, reprezintă o discriminare a acestora față de ceilalalți cetațeni fără obligații militare în caz de mobilizare/război. În toate statele lumii, în lumea democrată, obligația militară în plus … se plătește/recompensează. Apropos de militarii români pensionați și mult huliți, dar care sunt singurii pensionari cu atribuții militare la mobilizare/ război – bărbați și femei! În timp ce ceilalți bărbați peste 36 de ani și celelalte femei indiferent de vârstă, astfel mult mai tineri și tinere, fentează în stil barbar orice obligație militară în caz de mobilizare/război!
DACĂ Secţiunea a 3-a ,,Interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți” din Legea nr. 80/ 1995 privind statutul cadrelor militare, respectiv art.28 lit. a) b) c); art.29 lit.a) b) c) d) e) g) h); art.30 lit. a) b), va fi abrogată, precum și DACĂ art.3.(5) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, va fi modificat și va avea următoarea formulare: ,, La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbații și femeile cu vârste cuprinse între 20 și 63 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar. ”, ATUNCI ar exista un tratament egal cu privire la drepturille de pensie, pentru toți cetățenii, printr-o lege unică a pensiilor.
Însă, de ex., art.30 din Statutul cadrelor militare, se opune unui tratament egal cu al celorlalți cetățeni, cu privire la dreptul de contribuție individuală de asigurări sociale(fondul de pensii publice) din mai multe surse de venit, cu implicații grave dacă contributivitatea ar fi principiul aplicat pentru calculul pensiei unui militar. Ceilalți cetățeni au dreptul de a presta mai multe activități remunerate, independente, și astfel să contribuie la fondul public de pensii, la fondurile de pensii administrate privat, din mai multe surse de venit, pentru a avea un punctaj de pensie mai mare și implicit un cuantum al pensiei mărit. Militarilor le este interzis. Am prezentat un singur exemplu, dar dacă analizăm fiecare literă a articolelor enumerate mai sus, tabloul implicațiilor sociale defavorabile și a neegalității de șanse pentru militari este complet.
Având în vedere toate aceste aspecte, militarii activi/în rezervă/retragere ar fi discriminați grav dacă nu ar beneficia de o pensie de serviciu, în sensul că, pe de-o parte, le sunt restrânse exercițiul unor drepturi și libertăți din Constituția României care afectează grav cuantumul pensiei , pe de altă parte, le sunt impuse obligații militare după pensionare.
În concluzie, chiar CCR prin Decizia nr. 20/2000 a decis că INSTITUIREA PENSIEI DE SERVICIU PENTRU CADRELE MILITARE NU REPREZINTĂ UN PRIVILEGIU, CI ESTE JUSTIFICATĂ ÎN MOD OBIECTIV, EA CONSTITUIND O COMPENSAȚIE PARȚIALĂ A INCONVENIENTELOR CE REZULTĂ DIN RIGOAREA STATUTELOR SPECIALE CĂRORA TREBUIE SĂ LI SE SUPUNĂ MILITARII.
Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, art.4, prevede că ,,Serviciul militar în rezervă” se îndeplinește în calitate de rezervist. Pensionarii militari sunt rezerviști operaționali cuprinși în planurile de mobilizare ale unităților militare . Astfel, un pensionar militar are obligații militare la declararea stării de mobilizare sau de război. Dar, are obligații militare și pe timp de pace, cum ar fi: Art 67.(1)Prezentarea la exercițiile de mobilizare, sau misiuni, pe o perioadă determinată ; Prezentarea la centrul militar pentru predarea livretului militar înainte de plecarea în străinătate, precum și ridicarea acestuia la înapoierea în țară; Prezentarea la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare, pentru clarificarea situației militare ; etc. Obligațiile sunt supuse sancțiunii pentru nerespectarea lor. Toți ceilalți cetățeni pensionați, femeile, bărbații cu vârsta peste 35 de ani, nu au asemenea obligații militare. Și atunci întreb, cum putem fi egali din toate punctele de vedere în fața legii, nu doar din acelea care ne convin?! Răspunsul ni-l oferă CCR care a retinut că „principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmarit, nu sunt diferite”. (Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996). Foarte clar!
În concluzie, nu putem avea drepturi uniformizate de pensie, fără să avem și obligații militare uniformizate pentru toți cetățenii, activi sau pensionați, atât pe timp de pace cât și la declararea stării de mobilizare sau de război.