Cine sunt protestatarii din Iran şi ce vor ei? Împotriva cui protestează? Iată câteva întrebări la care a încercat să răspundă BBC.

Protestatarii au ieşit în stradă, în aceste zile, în Teheran şi în alte câteva oraşe, precum Isfahan. În mare parte, protestatarii sunt studenţi şi membri ai clasei mijlocii, înfuriaţi de moartea celor din avionul ucrainean. Ei acuză autorităţile că nu au spus iniţial adevărul despre prăbuşirea avionului. Dar s-au auzit şi sloganuri împotriva liderului suprem, ayatolahhul Khamenei, şi a regimului islamic.

„Mulţi dintre ei aveau cunoscuţi printre pasagerii avionului, de asemenea sunt şi studenţi care îşi permit să călătorească în străinătate”, spune corespondentul BBC Rana Rahimpour.

Nu există deoacamdata un lider al protestatarilor, o figură în jurul căreia să se unească, declară Fatemeh Shams, profesor iranian la Universitatea din Pennsylvania.

Sistemul politic iranian permite alegeri, însă partidele trebuie să respecte reguli impuse de Republică Islamică. La alegerile parlamentare din 2016, aproape jumătate dintre candidaţi au fost respinşi de către Consiliul Gardienilor. Politicienii care ar dori să schimbe actualul sistem nu au voie să candideze.

În Iran au fost totuşi câteva mişcări reformiste, figura centrală fiind fostul preşedinte Mohammad Khatami (1997-2005). El a reuşit să să provoace câteva schimbări, limitate, în plan social şi economic. Intenţiile de reformă mai amplă au fost blocate de conservatori, Khatami ajungând la un moment dat să fie marginalizat şi să i se blocheze accesul în presă.

În 2009, o provocare majoră la adresa regimului a intervenit după ce conservatorul Mahmoud Ahmadinejad a câştigat prezidenţialele. Contracandidaţii săi, Mir Hossein Mousavi şi Mehdi Karroubi, au contestat alegerile şi au devenit lideri ai Mişcării Verzi. Milioane de iranieni au ieşit în stradă şi au cerut noi alegeri, însă ayatolahhul Khamenei a insistat că alegerile sunt valide.

Represiunea împotriva protestatarilor a fost de mare amploare în acel an, zeci de susţinători ai Opoziţiei au fost ucişi. Mulţi lideri ai Opoziţiei au fost închişi, Mir Hossein Mousavi şi Mehdi Karroubi fiind în arest la domiciliu mai bine de zece ani.

Recent, au avut loc proteste, la sfârşitul anului 2017 faţă de înrăutăţirea condiţiilor economice. Nivelul ridicat al şomajului a lovit puternic segmentul tânăr al populaţiei.

Alte proteste au avit loc în noiembrie 2019, după ce guvernul a anunţat o creştere a preţului la combustibili cu 50% pentru a face faţă sancţiunilor SUA. Forţele de ordine au intervenit cu duritate. Amnesty Internaţional a anunţat că au fost ucişi 304 oameni, însă Reuters spune că au fost mai bine de 1500 de morţi. Autorităţile au negat ambele informaţii şi au tăiat internetul în ţară pentru cinci zile.

Regimul reuşeşte încă să menţină situaţia sub control, utilizând o combinaţie între restricţii severe impuse liderilor Opoziţiei şi acţiuni represive, concluzionează BBC.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 6 =