În anul 2000, Apa Nova a devenit concesionarul serviciilor de alimentare cu apă și canalizare al Municipiului București, pentru o perioadă de 25 de ani.
Apa Nova operează zilnic peste 2.500 de kilometri de rețea de apă și peste 1000 de kilometri de branșamente, precum și o lungime aproximativ egală de rețele de canalizare.
Din anul 2000 și pînă în prezent, Apa Nova a realizat investiții din fonduri proprii de peste 500 de milioane de euro, după cum se arată într-un răspuns primit din partea companiei, care ne dă asigurări că *sistemul de alimentare cu apă și canalizare al Municipiului București este aliniat, din toate punctele de vedere, la cele mai înalte standarde europene.*
Conductele ce formează sistemul inelar de alimentare cu apă al Bucureștiului sunt făcute, în funcție de perioada în care au fost instalate, din: fontă, oțel, azbociment, PVC, etc.
Prin urmare, pe parcursul dezvoltării sistemului de alimentare cu apă din București au fost folosite și elemente de azbociment, pentru o lungime totală de aproximativ 83 de kilometri (instalați în perioada 1950-1985), după cum ne-a precizat Apa Nova.
Azbestul era un material folosit pe scară largă începând cu anii ‘50 – 60 în industria construcțiilor din Europa, și implicit România. *Utilizarea acestui material a fost aleasă datorită faptului că nu este poros, este rezistent la temperaturi joase și ignifug (neinflamabil) și are o bună comportare în timp.
Totodată, azbocimentul nu generează niciun pericol sau efect asupra apei care trece prin conducte, și, implicit, asupra consumatorului final* – se precizează în răspunsul primit din partea Apa Nova.
Proprietățile sale ofereau produsului finit caracteristici avantajoase, precum: greutate scăzută, o bună comportare a materialului în timp, flexibilitate etc. Azbocimentul este un compus derivat obținut din amestecul de ciment (aproximativ 90%) cu fibre de azbest (aproximativ 10%).
Azbocimentul, material ce are în compunere fibre de azbest în proporție de aproximativ 10 procente, *nu generează niciun pericol sau efect asupra apei care trece prin conducte, și, implicit, asupra consumatorului final*, precizează compania Apa Nova.
Noi nu am găsit studii relevante care să infirme sau să confirme posibilele efecte asupra sănătății oamenilor legate de acest aspect, nocivitatea azbestului ingerat fiind o chestiune disputată, potrivit unui articol apărut în urmă cu 10 ani pe site-ul b365.ro.
În articol este menționat și un raport al OMS (de acum 20 de ani însă), care preciza că „există puţine dovezi privind capacităţile cancerigene ale azbestului ingerat în studiile epidemiologice ale populaţiilor cu surse de apă conţinând concentraţii ridicate de azbest”.
Este însă sigur un fapt: în timp, s-a dovedit faptul că, pe o perioadă îndelungată, pulberile generate în cadrul procesului de prelucrare a azbestului aveau efecte adverse asupra muncitorilor care activau în industria de prelucrare.
Ca urmare a cazurilor de îmbolnăvire profesională la această categorie de lucrători, a apărut Directiva Europeană 87/217/EEC, transpusă și în legislația românească prin HG 124/2003. Astfel, azbestul a fost clasificat drept agent cancerigen din Clasa 1 (agenți cancerigeni umani dovediți) și s-a decis interzicerea folosirii acestui material în industrie în întreaga Uniune Europeană începând cu 1 ianuarie 2005 (în România, începând cu anul 2007), cu precizarea că materialele puse în funcțiune anterior datei de 1 ianuarie 2005 vor putea fi folosite până la încheierea ciclului de viață a acestora.
Potrivit relatărilor din presă, cei care intrau în contact cu azbestul puteau dobândi boli precum azbestoza (fibroză pulmonară datorată inhalării îndelungate a particulelor fine de azbest) sau mezoteliom, iar primele simptome apăreau chiar și după 10-15 ani de la expunerea la această substanţă.
În plus, expunerea la azbest crește riscul apariției cancerului pulmonar de până la 6 ori, dar și al cancerului căilor respiratorii superioare, al esofagului și al rinichiului, după inhalarea fibrelor microscopice degajate inclusiv de plăcile de azbociment folosite pe acoperișuri. Precizăm din nou că referirile legate de aceste cazuri de îmbolnăviri vizau inhalarea particulelor fine de azbest.
Apa furnizată bucureștenilor este 100% potabilă. Compania controlează apa în mod continuu, cu analizoare automate performante, 24 ore din 24, în puncte cheie ale sistemului, și prin analize în cele 3 laboratoare ale stațiilor de tratare și, respectiv, în rețeaua de distribuție (600 de teste zilnice realizate în laboratoarele proprii, acreditate de Ministerul Sănătății).
De asemenea, apa este controlată și de către Direcția de Sănătate Publică București prin laboratoarele sale și ale Institutului Național de Sănătate Publică – se mai afirmă în răspunsul primit din partea Apa Nova.
Câţi kilometri de rețea de azbociment se mai află în funcțiune și unde?
Apa Nova spune că până în prezent au fost deja înlocuiți peste 20 de kilometri de rețea de azbociment, rămânând de înlocuit încă aproximativ 63 de kilometri.
Compania și-a luat angajamentul ca până în anul 2025, când expiră ciclul de viață al rețelelor de azbociment existente, acestea să fie înlocuite în totalitate. În prezent, cele mai mari lungimi de astfel de conducte se regăsesc în Sectoarele 1 și 3.
