Ziua nu te poţi apropia de dânsul, din pricina aurei strălucitoare, care-ţi pârleşte hainele de pe tine. Aura geniului politic. Peste zi, este un titan, un monstru sacru, un colos al gândirii în amendamente și ordonanțe. Când deschide gura în plen şi pronunţă o silabă strategică, hoardele de adversari din Opoziție fac atac de cord, prăbuşindu-se asemenea popicelor.

Când cască mai larg discursul, pentru o întreagă propoziţie, scade viteza de rotaţie a Pământului, iar spiritele mai uşurele, fără cultură politică, sunt azvârlite de inerţie, de la Vest către Est, cum ar veni dinspre americani și nemți spre ruși. De aceea, poate aţi văzut în vreo dimineaţă, pe fereastră, grupuri de cetățeni-fără-de-partid, trecând în zbor către Miazăzi. Înseamnă că omul țării şi-a dat iarăşi drumul la geniu.

Însă de când se lasă întunericul e un porc. Să mă scuze porcii, animale apolitice cărora, ca şi măgarilor, li se pun multe metehne omeneşti în spinare, dar tradiţia nu-mi dă voie să-l numesc altfel.

Noaptea bea la cârciumile agreeate de Partid şi, cum să zic, se cam îmbată. De fapt, corect politic ar fi să recunoaștem că pășește falnic într-o transă a ideilor magnifice, cu o concretizare instantanee, chiar dacă e doar imaginară. Între două vedre de vin și câteva shoturi de ce-o fi, patria se umple cu autostrăzi, agricultura scoate morcovi cât codrii de aramă ai lui Eminescu, spitalele primesc suferinzi și externează atleți. Băuturică să fie.

Cum se întâmplă însă de la facerea lumii încoace, în aceste reacții ale alchimiei socio-politico-alcoolice, există întotdeauna și niște reziduuri, un preț plătit pentru realizările grandioase.

Un vechi proverb danez spune: „omul beat este miel, porc, maimuţă sau leu”. Aplicat geniului nostru politic, proverbul cu pricina ar suna astfel: „omul beat este porc, porc, porc şi porc”.

Procentul de alcool din sângele fostului titan de peste zi, actualmente porc, n-are importanţă. Înotând însă pe talazurile de rom şi bere, vieţuitoarea emană cantităţi uriaşe de zoaie, care murdăresc tot, pentru totdeauna.

Geniile mai mici decât el, cel de peste zi, la dezavantajul că sunt mici prezintă avantajul că rămân genii mici şi noaptea. Geniile mici nu pot înota decât în zoaiele altora. El însă se descurcă la fel de bine şi în propriile zoaie. Înoată în toate stilurile posibile. Bras, craul, fluture.

„Băi titane, ce porc eşti!” îl abordăm în zori, când face tranziţia înapoi, spre starea de geniu, ca să-i accelerăm metamorfoza.

Odată, ca recunoaştere a meritelor sale din timpul zilei, patria l-a trimis peste ocean, într-o mare ţară, ca ambasador. Nenorocirea s-a numit „fus orar”. Când la noi era noapte, la ei era ziuă şi invers. A plecat de-aici porc, a ajuns acolo tot porc şi, ghinion, când s-a întors în ţară era tot noapte, adică a mai rămas douăsprezece ore porc. Şocul i-a fost fatal. Nu-şi mai revine la starea de geniu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 7 =