Curtea Constituțională a admis luni sesizarea depusă de șefii Parlamentului în ce privește nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier, au declarat pentru G4Media.ro surse din CCR. Decizia CCR nu îi interzice președintelui Iohannis să îl nominalizeze pe Ludovic Orban ca premier, ci îi impune să nominalizeze un premier care poate strânge o majoritate guvernamentală în Parlament, potrivit surselor G4Media.ro.

Decizia a fost luată cu 7-2. Simina Tănăsescu și Livia Stanciu au votat împotriva admiterii conflictului.

Sesizarea împotriva desemnării a doua oară a lui Ludovic Orban pentru funcția de premier a fost depusă pe 10 februarie la Curtea Constituțională de către președinții Parlamentului, cei doi reclamând un conflict juridic între Parlament și președintele Klaus Iohannis.

”Conflictul juridic de natură constituțională constă în exercitarea în mod discreționar a atribuțiilor Președintelui României, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituția României, republicată, constând în desemnarea, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru (…) cu încălcarea, în mod direct sau indirect, a următoarelor principii sau dispoziții constituționale: 1. principiul colaborării loiale între instituțiile publice, (…) 2. obligația constituțională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice; (…) 3. obligația constituțională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului”, susține Ciolacu în sesizarea transmisă CCR.

În punctul de vedere transmis Curții Constituționale în această speță, președintele Klaus Iohannis a arătat că nu există niciun blocaj instituțional în urma nominalizării pentru a doua oară a lui Ludovic Orban ca prim-ministru și a precizat că atribuția de a desemna candidatul la funcția de șef al guvernului este aparține, în mod propriu și exclusiv, președintelui României, ea nefiind partajată cu o altă autoritate publică.

Președintele a subliniat că, dacă ar fi acceptate criticile contestatarilor, o persoană care a fost demisă prin moțiune de cenzură din funcția de prim-ministru nu ar mai putea ocupa niciodată această funcție, la fel cum nici miniștrilor demiși prin respectiva procedură nu le-ar mai fi permis vreodată să fie membri ai guvernului, lucru care ar contraveni Constituției și jurisprudenței CCR. El a dat exemplu desemnarea lui Emil Boc ca premier de către Traian Băsescu în decembrie 2009, deși guvernul său fusese demis prin moțiune de cenzură în octombrie același an.

36 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 + 9 =