10.890 de lei și 30 de bani a atras Bucureștiul, în 2019, din fonduri nerambursabile ,pentru transportul în comun. Clujul, în schimb, 122.409.742 de lei și 54 de bani. De 11.240 mai mult.
Felul în care au tratat problema transportului în comun, în ultimii patru ani, administrațiile celor mai mari orașe din România, conduse de primarii Gabriela Firea, în București, și Emil Boc, în Cluj-Napoca, arată că drumurile sunt diametral opuse.
Pe scurt, Clujul își modernizează transportul în comun cu banii altora (de la Uniunea Europeană, în principal), pe baza proiectelor, în timp ce Bucureștiul o face îndatorându-se și plătind anual rate de zeci de milioane de euro.
Administrația Firea s-a concentrat pe împrumuturi masive, ulterior restituite din banii bucureștenilor, neglijând complet posibilitatea de atragere a fondurilor europene nerambursabile.
Boc a tras 201.820.417,31 lei din fonduri nerambursabile şi a făcut 0 lei împrumuturi. În schimb, Administrația Boc a accelerat la maximum în direcția fondurilor UE nerambursabile, evitând orice împrumut pe care ulterior ar fi fost nevoit să-l achite din banii clujenilor.
S-a ajuns astfel, în anul 2019, după patru ani de strategii diferite, și la situații radical deosebite. Anul trecut, Clujul a atras, în scopul îmbunătățirii transportului în comun, fonduri externe nerambursabile în valoare de 122.409.742 de lei și 54 de bani (circa 25.660.000 de euro), iar Bucureștiul – de 10.890 de lei și 30 de bani (2.283 de euro).
În schimb, în același an 2019, dacă orașul Cluj n-a avut de achitat niciun ban pentru rambursarea ratelor unor credite externe, Bucureștiul a plătit, în contul împrumuturilor făcute de administrație pentru a ameliora transportul în comun, 22.174.307,96 lei (circa 4.650.000 de euro).
Interesant este că, în anul 2016, la începutul actualelor mandate obținute de Firea, în București, și Boc, în Cluj, s-a plecat, în privința fondurilor UE, de la egalitate.
În 2016, Clujul nu a accesat niciun ban din fonduri externe nerambursabile. În 2017, suma a fost de asemenea neglijabilă – 90.006,72 lei. Apoi, pe măsură ce proiectele au înaintat, au fost depuse și aprobate la Uniunea Europeană și la alte organisme financiare care asigură astfel de programe, Clujul a început să-și rezolve practic problemele cu banii europeni: 79.320.668,15 lei în 2018 și 122.409.742,54 lei în 2019.
În total, din anul 2016 până în 2019, Clujul a accesat fonduri externe nerambursabile, destinate finanțării transportului în comun, în valoare de 201.820.417,31 lei.
În tot acest timp, coloana cheltuielilor cu achitarea unor eventuale împrumuturi contractate de Cluj pentru transportul în comun a rămas neclinită: 0 pe linie.
Și acum, paralela:
Administrația Firea, în aceiași patru ani (2016-2019) – 25.347,61 lei, obținuți din fonduri nerambursabile, pentru transportul în comun. S-au făcut însă împrumuturi, iar ratele au fost de 85.362.230,63 lei.
Altfel spus, Clujul e la +201.820.417,31 lei, iar Bucureștiul la -85.336.883,02 lei. O prăpastie de 287.157.300,33 lei (60,2 milioane de euro).
Când a aterizat în Primăria Capitalei (după aproape opt ani de domnie a „independentului PSD-ist” Sorin Oprescu), Firea a găsit o situație mai grea decât cea a Clujului. În 2016, an electoral cu schimbare de ștafetă în luna iunie, au fost atrași pentru transportul în comun fonduri nerambursabile externe în valoare de 14.457,31 lei – adică aproape nimic.
Diferența față de Cluj este că situația a rămas la fel și cu Firea în fruntea bucatelor. În următorii doi ani, 2017 și 2018, s-au atras 0 lei din fonduri UE sau de la alte organisme financiare care dau bani nerambursabili pe proiecte destinate transportului în comun.
În 2019, suma a urcat de la nimic spre aproape nimic: 10.890,3 lei. În total, din 2016 până în 2019, fondurile externe nerambursabile atrase de administrația Firea pentru îmbunătățirea transportului în comun au fost de 25.347,61 lei.
Pe de altă parte, Bucureștiul plătește anual zeci de milioane de lei rate la credite externe contractate de Primărie cu destinația finanțării transportului în comun. În 2016, din care Gabriela Firea a guvernat doar jumătate (a fost aleasă primar în luna iunie), București a achitat o rată de 20.638.133,57 lei.
Suma a început să crească ușor în anii următori:
21.032.522,99 lei în 2017
21.517.266,11 lei în 2018
22.174.307,96 lei în 2019.
În total, din 2016 până în 2019, bucureștenii au plătit rate în valoare de 85.362.230,63 lei pentru creditele contractate de Primărie, în vederea modernizării transportului în comun.
