În 1991, o ciudată ciupercă a fost descoperită crescând pe pereții reactorului, ceea ce i-a uluit pe oamenii de știință, din cauza mediului extrem de bogat în radiații. Acum, ea a fost găsită și în interiorul reactorului.
Cercetătorii și-au dat în cele din urmă seama că nu este doar imună la radiațiile mortale, ci pare chiar atrasă de acestea.
După un deceniu de la prima descoperire, cercetătorii au efectuat teste și au constatat că în ciupercă se găsesc cantități mari de melanină, un pigment care mai poate fi găsit, între alte locuri, și în pielea oamenilor. Cei cu ten mai închis la culoare au de obicei în piele multă melanină, care absoarbe lumina și disipează radiația ultravioletă.
Dar în ciupercă se pare că absoarbe radiațiile și le convertește într-un fel de energie pentru creștere.
Într-un articol din 2008, Ekaterina Dadachova, pe atunci la Colegiul de Medicină Albert Einstein din New York, a notat că ciupercile atrase de radiații probabil că nu sunt primele exemple de acest fel.
„Cantități mari de spori de ciuperci puternic melanizați au fost găsite în depozite din Cretacicul timpuriu, când au murit multe specii de plante și animale. Perioada este cea de zero magnetic traversată de Pământ, caracterizată de pierderea scutului împotriva radiațiilor cosmice”.
Prezența ciupercilor din reactorul de la Cernobîl poate indica existența unor locuri din cosmos – de care nu avem cunoștință – unde organismele pot trăi în medii abundente în radiații.
