BNR a decis ca plata ratelor la creditele românilor să poată fi amânată de bănci, urmând ca aceste credite să nu fie considerate neperformante în condiţiile neachitării acestora mai mult de trei luni.
Banca Naţională a României va transmite scrisori de informare tuturor creditorilor (instituţii bancare şi instituţii financiare nebancare) prin care li se va confirma posibilitatea restructurării creditelor debitorilor şi modalitatea de aplicare a reglementărilor în vigoare, conform unui comunicat remis, marţi, Agerpres.
Potrivit sursei citate, Comitetul de Supraveghere al BNR, întrunit în şedinţă de urgenţă, a clarificat modul în care băncile şi IFN-urile din România trebuie să aplice reglementările în vigoare în contextul pandemiei cu COVID-19.
Banca Naţională a României va face uz de flexibilităţile cadrului normativ, astfel încât persoanele şi companiile cu credite să poată fi ajutate, atât de bănci, cât şi de instituţiile financiare nebancare în perioada următoare.
Potrivit reprezentanţilor băncii centrale, amânarea la plată (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului.
În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.
„Astfel, deşi definiţia stării de nerambursare presupune orice operaţiune de restructurare a unui credit şi trebuie asociată noţiunii de dificultate financiară, în situaţia unui moratoriu (amânare de plată) privat sau public, o astfel de operaţiune nu este apreciată ca o măsură de restructurare, pentru că nu a avut loc din cauza unei dificultăţi financiare a debitorului.
Reglementările actuale permit împrumutătorilor (instituţii bancare şi nebancare) să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice afectate de pandemia COVID-19, fără aplicarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările ulterioare, privind gradul de îndatorare, limitarea creditului funcţie de valoarea garanţiei şi durata maximă a creditului de consum”, se menţionează în comunicat.
În ceea ce priveşte instituţiile de credit, BNR menţionează că măsurile de susţinere a debitorilor vor fi reflectate în situaţiile băncilor în mod similar cu practica la nivel UE, prin aplicarea în mod unitar a cadrului european de reglementare în domeniile prudenţial şi contabil.
„Cadrul de reglementare prudenţial conţine o serie de instrumente special create pentru situaţii precum cea pe care o traversăm în prezent, în scopul asigurării condiţiilor pentru depăşirea perioadelor dificile cu menţinerea sănătăţii financiare a băncilor.
Astfel, în perioadele anterioare, băncile au constituit amortizoare de capital potrivit reglementărilor europene şi naţionale adoptate de Banca Naţională a României în baza recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.
Dat fiind contextul actual, Banca Naţională a României a decis să permită băncilor să utilizeze temporar (până la o dată ce va fi comunicată ulterior) amortizoarele de capital anterior constituite, cu menţinerea respectării cerinţelor prevăzute de cadrul legal pentru aceste flexibilizări. Adaptarea la noile condiţii a amortizoarelor de capital sprijină băncile în a-şi menţine rolul de suport al economiei reale”, precizează reprezentanţii BNR.
Băncile au constituit şi menţinut rezerve de lichiditate care pot fi utilizate pentru a face faţă unei cereri mărite de lichiditate pe parcursul unei situaţii de criză. Astfel, în linie cu acţiunile întreprinse în acest sens la nivel european, BNR permite băncilor neîncadrarea în nivelul minim al indicatorului de lichiditate, cu scopul utilizării acestor rezerve pentru a contribui la o bună funcţionare a sectorului bancar şi a ajuta băncile în asigurarea de lichidităţi suficiente firmelor şi populaţiei.
„Instituţiilor de credit li se va comunica modul în care poate fi utilizată flexibilitatea cadrului prudenţial pentru a reflecta măsurile de amânare la plată într-un mod care să urmărească totodată menţinerea sănătăţii financiare a sectorului bancar, astfel încât acesta să poată continua să furnizeze sprijin economiei reale.
În condiţiile în care o instituţie de credit negociază o măsură de amânare la plată, pe bază individuală, nelegată de situaţia pandemiei COVID-19, o astfel de operaţiune trebuie clasificată ca restructurare.
Instituţiile de credit trebuie să continue să evalueze, în mod adecvat, calitatea tuturor expunerilor din credite pentru identificarea indiciilor de improbabilitate de plată”, se mai menţionează în comunicat.
Conform sursei citate, BNR va evalua, la rândul ei, în mod permanent, situaţia fiecărei bănci şi, în funcţie de evoluţia impactului generat de pandemia COVID-19, va lua măsurile ce se impun.
În ceea ce priveşte instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general, BNR confirmă acestor împrumutători că restructurările creditelor acordate persoanelor afectate în mod negativ de pandemia COVID-19, prin mecanismul suspendării/îngheţării pe o perioadă determinată a plăţilor scadente, nu atrag în mod automat necesitatea constituirii de provizioane specifice de risc de credit, în considerarea faptului că acest mecanism nu va implica acumularea de zile de întârziere la plata ratei de credit.
În plus, în cazul IFN-urilor înscrise în Registrul special, care sunt supuse unor cerinţe suplimentare de prudenţă în ceea ce priveşte regimul restructurărilor de credite, banca centrală confirmă acestor creditori că restructurarea creditelor persoanelor afectate de pandemia COVID-19 nu determină clasificarea automată a respectivelor împrumuturi într-o categorie inferioară de risc de credit şi, implicit, nici cerinţe suplimentare de provizionare.
Referitor la sprijinul guvernamental sub forma garanţiilor pentru susţinerea în continuare a creditării, Banca Naţională a României va colabora cu autorităţile statului pentru ca respectivele garanţii să îndeplinească condiţiile reglementărilor prudenţiale bancare aplicabile la nivelul Uniunii Europene, în scopul diminuării cerinţelor de capital, astfel încât potenţialul de finanţare al instituţiilor de credit să crească.
